România, care nu are drept de vot în această etapă a procedurii care o privește direct, este reprezentată la reuniunea EcoFin de un secretar de stat din Ministerul Finanțelor. În lipsa unor măsuri clare, riscul de sancțiuni sau restricții din partea Uniunii Europene devine tot mai concret.
Comisia Europeană a formulat deja un avertisment explicit.
„Miniştrii vor fi invitaţi să aprobe acţiuni suplimentare în cadrul procedurilor de deficit excesiv pentru două state membre – România şi Belgia. În special, se aşteaptă ca Consiliul EcoFin să adopte o decizie care să stabilească faptul că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi reduce deficitul excesiv, deschizând calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă această ţară nu ia măsuri rapide pentru a-şi reduce dezechilibrele fiscale.
Aceasta vine în urma unei recomandări anterioare a Consiliului care recomanda ca România să pună capăt situaţiei sale de deficit excesiv până în 2030. Pentru Belgia, Comisia a propus o recomandare revizuită pentru a-şi pune capăt deficitului excesiv până în 2029. Se aşteaptă ca EcoFin să decidă cu privire la acţiunile suplimentare din cadrul procedurii de deficit excesiv, care decurg din recomandările Comisiei din Pachetul de primăvară 2025, în cadrul următoarei sale reuniuni din 8 iulie 2025.”, se arată în raport, potrivit News.ro.
Timpul rămas pentru ca România să adopte, prin lege sau ordonanță, măsurile de ajustare bugetară este extrem de scurt. Acestea trebuie transmise Comisiei Europene până la 30 iunie, astfel încât să poată fi analizate de comisiile tehnice și incluse pe agenda ședinței EcoFin din 8 iulie – ultima înainte de vacanța de vară a instituțiilor europene. Următoarea reuniune este programată abia pe 10 octombrie.
Importanța evaluării din 8 iulie este majoră: un verdict pozitiv din partea Consiliului ar consolida poziția României în fața agențiilor internaționale de rating, care vor emite noi analize în lunile august și septembrie, anterior reluării consultărilor europene în toamnă.
Pe plan intern, negocierile pentru formarea unui nou guvern, menit să gestioneze aceste măsuri, au intrat în impas. Deși PNL, PSD, USR și UDMR au purtat discuții pentru formarea unei coaliții, acestea nu s-au concretizat în măsuri clare. Susținerea lui Ilie Bolojan (PNL) pentru funcția de premier părea să apropie un acord, dar discuțiile au eșuat după ce acesta și președintele Nicușor Dan nu s-au înțeles asupra includerii unei majorări a TVA în pachetul fiscal. Președintele, care nu are atribuții directe în stabilirea politicii fiscale, s-a angajat însă în campania electorală că nu va permite creșterea TVA în mandatul său.
Situația politică și lipsa unor decizii fiscale clare riscă să compromită poziția României în fața instituțiilor europene și să prelungească starea de incertitudine economică.
Citeşte şi: Kelemen Hunor: Nu TVA-ul e soluția. Să respectăm ce am promis alegătorilor