Reforma administrației locale blochează coaliția. PSD și premierul Bolojan nu se înțeleg asupra reducerii posturilor

Reforma administrației locale a devenit un punct de dispută major în cadrul coaliției de guvernare, după ce partidele nu au reușit să ajungă la un consens privind tăierile de posturi și concedierile din aparatul bugetar. PSD susține o reducere de 25% a aparatului bugetar, în timp ce premierul Ilie Bolojan și PNL consideră că acest procent este insuficient pentru a realiza o reformă reală și propun o reducere de 45%, pentru a eficientiza cu adevărat administrația locală, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Premierul Bolojan vrea acord cu Bruxellesul pentru măsurile economice: România trebuie să corecteze trei slăbiciuni majore

Reforma administrației locale blochează coaliția. PSD și premierul Bolojan nu se înțeleg asupra reducerii posturilor

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), explică că reforma nu a fost implementată natural, deoarece România funcționează încă după structura administrativă din 1968, moștenită din perioada comunistă.

„Cam ăsta este adevărul. Noi am făcut o simulare la AMR, Asociația Municipiilor din România, după tăierea de 45%, 41% din municipiile din România, practic cele mai mari orașe din România, ar mai putea să angajeze oameni. Deci scazi 45% pe simularea făcută și tot ar trebui să mai angajăm. Este situația și la Buzău.

Bineînțeles că sunt și colegi unde schema este încărcată sau mult mai încărcată și ar trebui să reducă din personal și nu este deloc omor pentru un primar și pentru angajații de acolo, primarul să disponibilizeze și oamenii să plece acasă. Îi înțeleg și pe ei, dar pe partea cealaltă trebuie să facem reformă. După părerea mea, nu s-a început natural, pentru că noi funcționăm după aceeași reformă din 1968, sistemul comunist.

Deci noi ar trebui să regândim tot sistemul și bugetari ar fi putut fi disponibilizați după ce se făcea măcar în forme mai mici, în sensul de comasare de UAT-uri mai mici cu urban mic, urban mare… Reforma teritorială, reforma administrativă trebuie făcută. Deci eu vă dau exemplu că alături de Oradea am fost al 2-lea oraș de România și deocamdată ultimul. Deci ce s-ar fi întâmplat? Dublat suprafața administrativă a Buzăului, ar fi mai rămas la Țintești, în comuna de lângă Buzău, care are vreo 3000 și ceva de locuitori. În patru sate, autostrada trecea pe la mijloc, un lucru minunat, ar mai fi rămas vreo doi angajați acolo.

Deci puteai să faci reformă inclusiv cu a face investiții acolo, pentru că de obicei investițiile în aceste zone nu sunt extraordinar de mari raportat la veniturile proprii ale unui municipiu, de exemplu”, a declarat Constantin Toma.

Deputatul USR Radu Mihaiu a explicat că în cadrul discuțiilor coaliției, PSD a cerut o amânare a aplicării măsurilor și o schemă clară din partea Ministerului Dezvoltării pentru implementarea reducerilor. A existat o dezbatere intensă pe cifra reducerii posturilor: 25% (propunerea PSD) versus 40-45% (propunerea premierului și PNL). Mihaiu a subliniat că reducerea de 25% nu ar fi însemnat o reformă reală, ci doar o fluturare de cifre, fără impact semnificativ asupra cheltuielilor și eficienței administrației publice.

„Eu doar vă spun că astăzi are loc o ședință de coaliție de la ora 12:00 în care se discută amendamentele pe cele cinci proiecte deja asumate din pachetul doi, că diseară va fi asumare pe cele cinci pachete și că nu am reușit să ajungem la un consens pentru asumarea în această săptămână a pachetului privind administrația publică locală.

Cu siguranță domnul Bolojan și-ar fi dorit să facem o reformă reală. 25% nu înseamnă o reformă reală, asta este adevărat. 25% înseamnă doar că fluturăm niște cifre pe la televizor, dar în mod real nu se reduce nicio cheltuială din administrația publică locală. Asta este o realitate pe care trebuie să o recunoaștem. Și domnul prim-ministru nu a fost mulțumit cu această realitate. Pot să confirm”, a adăugat Radu Mihaiu.

Potrivit declarațiilor lui Constantin Toma, 59% din municipii ar trebui să dea oameni afară efectiv, iar 48% ar trebui să mai angajeze. În prezent, legea bugetului obligă autoritățile să bugeteze și posturile neocupate, ceea ce permite menținerea unor structuri birocratice supradimensionate. Există și situații în care primarii se tem să ia decizii de concediere, din comoditate sau din teama de impactul politic, iar posturile neocupate sunt folosite pentru a justifica menținerea unor șefi pe funcții.

Premierul Ilie Bolojan și Partidul Național Liberal subliniază că reforma administrației locale nu este „praf în ochi”, ci un proces necesar pentru eficientizarea aparatului bugetar. Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, a declarat că cinci din cele șase pachete de reformă vor fi adoptate săptămâna aceasta, însă viitorul este incert și liberalilor le va fi alături doar o coaliție care poate menține țara pe linia de plutire și poate relansa economia. Ciucu menționează că reducerea efectivă a posturilor ar fi de aproximativ 10%, nu de 25% sau 45% cum s-a discutat în presă, ceea ce reflectă necesitatea unui echilibru între reformă și stabilitate politică.

Te-ar mai putea interesa și: Guvernul Bolojan îşi angajează răspunderea pe cinci proiecte de reformă, în faţa Parlamentului