Criza petrolului: Sistemul economic mondial risca „shut-down”

Pretul petrolului a crescut joi la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani si jumatate, de 120 de dolari/baril. Potrivit expertilor, ingrijorator nu este neaparat nivelul, cat mai ales ritmul alert in care pretul creste. Intr-o singura zi, titeiul s-a scumpit cu 7 dolari.

„In ritmul asta, ne vom duce spre 150 de dolari cat de curand”, se teme Constantin Tampiza, reprezentantul Lukoil in Romania. Ce va insemna acest lucru pentru noi ? „La 150 de dolari/baril, pretul carburantilor va creste cu circa 30%„, a declarat expertul.
[img=1210][/img]

Estimarile vin sa confirme asteptatele majorari de preturi la carburanti, anuntate. Mariana Gheorghe, managerul Petrom, a evitat, marti, intr-o conferinta de presa, sa spuna cu cat ar putea creste preturile, precizand doar ca avansul va fi unul mai temperat decat scumpirea petrolului.

Petrolul, de la 100 la 220 dolari barilul. Cine da mai mult?

Presa internationala abunda, in aceste zile, in estimari tot mai ingrijoratoare privind evolutia pretului petrolului, pe fondul evolutiei evenimentelor din Libia.

Carl Larry, presedintele companiei de consultanta in sectorul petrolier LLC din Huston, estima, miercuri, la Bloomberg TV, ca, avand in vedere situatia actuala, exista loc ca pretul petrolului sa creasca spre 175 dolari/baril.

Michael Lo, analistul grupului financiar japonez Nomura, a venit cu o prognoza si mai spectaculoasa – 220 dolari/baril daca Libia si Algeria isi vor suspenda productia.

Cele doua tari produc impreuna aproape 2,9 milioane de barili de petrol pe zi, peste 3% din productia globala.

Productia de petrol a Libiei, in mod normal de 1,6 milioane de barili pe zi, s-a redus deja cu 400.000 de barili pe zi din cauza revoltelor la adresa regimului lui Muammar Gaddafi, seful statului din Libia. Potrivit Reuters, acesta ar fi pierdut controlul unor regiuni din estul tarii, bogate in petrol ale statului. Libia reprezinta al doisprezecelea mare exportator de titei la nivel mondial.

Grupul financiar Goldman Sachs considera ca pietele petrolului sunt influentate de teama ca tensiunile sociale se vor extinde in alte state producatoare de petrol, iar alte intreruperi ale productiei ar putea genera o penurie de titei, ceea ce va duce la rationalizarea livrarilor.

Dupa Tunisia si Egipt, temerile se indreapta acum spre Algeria, acolo unde Opozitia pregateste deja un mars anti-guvernamental pentru sambata. Protestul, interzis de autoritati, ar putea fi, potrivit analistilor, fitilul care ar aprinde o revolta dupa modelul deja experimentat in Tunisia si Egipt.

Expertii spun ca, dincolo de situatia din Libia si Algeria, cel mai grav ar fi daca „virusul revolutionar” va contamina Arabia Saudita.
[quote=Carl Larry, presedintele LLC, companie americana de consultanta in sectorul petrolier]Daca valul revoltelor va atinge si Arabia Saudita, atunci situatia va atinge un nivel extrem[/quote]
Arabia Saudita este al doilea mare producator de petrol la nivel mondial dupa Rusia si tara cu cele mai mari zacaminte. „Nici nu vreau sa ma gandesc ce ar insemna o criza in Arabia Saudita. Un dezastru”, a afirmat Constantin Tampiza.
[img=1211][/img]

Potrivit MSNBC, regele Abdulah al Arabiei Saudite incearca in prezent sa isi cumpere linistea, anuntand infiintarea unui fond de dezvoltare de cateva miliarde de dolari pentru a ajuta locuitorii sa isi cumpere locuinte, sa se casatoreasca si sa poata sa deschida o afacere.

In plus, potrivit Financial Times a dat asigurari ca va creste productia de petrol daca va fi nevoie.

Scumpirea petrolului, bucuria speculantilor

Omul de afaceri Constantin Tampiza, reprezentantul Lukoil in Romania, spune ca din aceasta situatie nu putem iesi decat daca statele lumii vor decide stoparea speculatiilor pe burse.

[img=1209]Constantin Tampiza[/img]

„Petrolul a devenit, mai mult ca oricand, tinta speculantilor. Ca sa va faceti o idee, costurile de productie pentru un baril de petrol sunt de circa 70 dolari. Restul pana la 100-120 dolari cat e acum reprezinta contributia speculantilor „, afirma Tampiza.

Expertul de la Lukoil spune ca este necesara limitarea tranzactiilor pe futures. „Acolo se fac cele mai multe speculatii. Se mizeaza pe revenirea economica si pretul tot creste. Insa fundamentele acestuia sunt pur speculative „, precizeaza Tampiza.

Cine ar putea decide stoparea speculei? Omul de afaceri crede ca G20 trebuie sa isi ia rolul in serios si sa decida, odata pentru totdeauna, eliminarea sau macar introducerea unui mecanism de control a instrumentelor futures.

„Daca nu luam masuri acum, iesirea din recesiune se va dovedi a fi doar o simpla poveste. Economia mondiala si-a revenit pe seama banilor publici, nu pe fundamente sanatoase. Speculatiile pot arunca din nou lumea in criza”, considera Tampiza.

Au insa marile puteri interesul de a reglementa situatia? Expertul in piete internationale Cristian Sima e convins ca nu. Motivul? Statele respective sunt direct interesate ca preturile sa creasca, pentru a se contura valul de inflatie care le-ar putea ieftini datoriile.

„Criza datoriilor pleaca de la un deziderat foarte simplu – vrem ca datoriile noastre sa valoreze mai putin. Eu am datorii de 100.000 de dolari cu care cumpar o casa, peste cativa ani voi avea tot 100.000, dar vor valora cat o bicicleta. Simplu, nu?”, a declarat Sima, recent, intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro.

Acesta estimeaza ca se asteapta ca acest razboi sa continue, pentru ca nimeni nu e dispus sa plateasca factura reala a crizei.

Criza, dublu impact

„Avem de-a face cu o criza enorma”, afirma, ingrijorat, Tampiza. „Ce se intampla in prezent pe piata petrolului risca sa arunce in aer economia mondiala. Si mai grav este faptul ca aceasta situatie intervine intr-o perioada in care ne confruntam deja cu o criza alimentara. Combinate, ar putea avea un efect devastatos”, spune acesta.
[quote=Constantin Tampiza, reprezentantul Lukoil in Romania]Nu vreau sa vorbesc de colaps, insa, atunci cand apare foametea, consecintele sunt imposibil de estimat[/quote]
El spune ca dincolo de cresterea preturilor la carburanti, trebuie sa vedem si celelalte consecinte. „Cresterea preturilor vine intr-o perioada in care agricultura se pregateste de campania de primavara. Daca preturile de productie cresc, agricultura va produce, cu siguranta, mai putin si mai scump”, spune Tampiza.

In contextul in care stocurile de cereale au atins, la nivel mondial, minimul ultimilor 30 de ani, o productie mai mica va insemna un adevarat dezastru alimentar, afirma acesta.

„Am avut deja revolte in multe state din cauza preturilor la alimente. Cand stocurile se vor epuiza, si pare ca ne indreptam spre asta, vom avea o criza uriasa „, considera expertul.