Pe agenda discuţiilor privind Ucraina se află sprijinul european pentru Kiev şi modalităţile de consolidare a capacităţii ţării de a face faţă războiului în perspectiva iernii următoare.
La începutul acestei sesiuni li se va alătura miniştrilor europeni ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Consiliului UE.
Un alt subiect important al reuniunii este situaţia din Orientul Mijlociu, în special evoluţiile politice şi de securitate din Siria.
Relaţiile dintre UE şi Siria au intrat într-o nouă etapă după căderea regimului Bashar al-Assad, în 2024.
Uniunea Europeană a decis în 2025 suspendarea sancţiunilor economice impuse Siriei, cu excepţia celor justificate de considerente de securitate, iar în 2026 a făcut paşi pentru restabilirea aplicării depline a Acordului de cooperare UE-Siria.
În mai 2026, Consiliul UE a decis să pună capăt suspendării parţiale a acordului, instituită în 2011, ca reacţie la represiunea populaţiei siriene şi la încălcările drepturilor omului comise de regimul Assad.
Discuţiile au loc în contextul preocupărilor europene privind securitatea regională. În concluziile reuniunii din 15-16 octombrie 2026, liderii UE şi-au exprimat îngrijorarea faţă de deteriorarea situaţiei de securitate şi escaladarea militară din Orientul Mijlociu.
După încheierea Consiliului Afaceri Externe, miniştrii europeni vor participa la cea de-a doua reuniune dedicată securităţii şi conectivităţii transregionale. La discuţii sunt invitaţi reprezentanţi ai ţărilor din Caucazul de Sud, Asia Centrală, Republica Moldova, Turcia şi Ucraina.
La precedenta reuniune a Consiliului Afaceri Externe, organizată la 12 octombrie 2026, miniştrii au discutat, între altele, despre cooperarea în materie de securitate şi apărare cu statele candidate la aderarea la UE. Aceştia au convenit că aprofundarea cooperării trebuie să ţină cont de progresele înregistrate de fiecare ţară şi de gradul de aliniere la politicile Uniunii.
În privinţa Rusiei, Kaja Kallas a anunţat atunci menţinerea presiunii asupra Moscovei prin noi sancţiuni, inclusiv pregătirea celui de-al 22-lea pachet de măsuri restrictive, combaterea flotei-fantomă şi consolidarea aplicării sancţiunilor existente.
De asemenea, oficialii europeni au discutat despre identificarea şi atribuirea atacurilor hibride şi coordonarea răspunsului la acestea, precum şi despre îmbunătăţirea schimbului de informaţii.
Consiliul a adoptat totodată noi măsuri restrictive care vizează aproape 1.600 de persoane şi entităţi asociate complexului militar-industrial rus, precum şi 77 de includeri suplimentare pe listă pentru persoane implicate în organizarea aşa-numitelor alegeri pentru Duma de Stat a Rusiei, desfăşurate în septembrie 2026 în teritoriile ucrainene ocupate temporar.
Tot la 12 octombrie, UE a impus sancţiuni împotriva altor trei persoane şi patru entităţi acuzate de sprijinirea programelor Coreei de Nord privind armele de distrugere în masă şi de încălcarea sancţiunilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.
„În 2021, revendicările Rusiei au fost un pretext pentru declanşarea războiului. În 2026, ele sunt un pretext pentru continuarea războiului. Trebuie să existe mai întâi o încetare a focului. Aceasta trebuie să constituie baza de la care să înceapă negocierile pe orice alt subiect.
Împreună cu miniştrii de externe ai UE, vom discuta propriile noastre cerinţe adresate Moscovei, ca răspuns la lista maximalistă de revendicări pe care o prezintă Rusia”, a declarat Kaja Kallas, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE.