MEDIA & MARKETING

Jurnalismul, dupa noul Cod Civil. Mai poate fi viata privata subiect de stire?

03 octombrie 2011, ora 00:05, autor(i): Andreea Stefan 
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
cod civil.jpg
Difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza, tinerea vietii private sub observatie sau interceptarea fara drept a unei convorbiri private, devin fapte sanctionate de legislatie, odata cu intrarea in vigoare, de la 1 octombrie, a noului Cod Civil.


De asemenea, mai sunt interzise difuzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat fara acordul celui care il ocupa in mod legal, difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori altor documente personale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele.

In aceeasi categorie intra si captarea sau utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane intr-un spatiu privat, fara acordul acesteia.

Toate acestea sunt incluse intr-o serie de prevederi ale noului Cod, care reglementeaza, in premiera, "Respectul datorat fiintei umane si drepturilor ei", respectiv drepturile fundamentale ale omului, a caror aplicare in viata cotidiana genereaza implicatii pentru domeniul mass-media.



”Astfel, dreptul la libera exprimare, dreptul la viata privata, dreptul la demnitate, dreptul la propria imagine, recunoscute deja prin tratate si conventii internationale, precum si de jurisprudenta instantelor europene primesc o consacrare legislativa expresa”, a explicat Cosmina Simion, coordonatorul practicii de proprietate intelectuala, media si tehnologie din cadrul companiei de avocatura DLA Piper Romania.

Articole sterse si sanctiuni pecuniare

Cosmina Simion a declarat pentru DailyBusiness.ro ca incalcarea legii atrage dupa sine raspundere civila delictuala, iar daca fapta a fost savarsita in conditiile unei infractiuni, precum fals, uz de fals sau santaj, atrage raspundere penala.

“In alta ordine de idei, sanctiunile in general privesc incetarea savarsirii faptei, precum scoaterea continutului prejudiciabil din online spre exemplu, obligarea la publicarea hotararii instantei, plus sanctiuni de natura pecuniara”, a adaugat avocatul DLA Piper.

Intrebata daca noile reglementari referitoare la viata privata intra in conflict cu practicile jurnalistice, Cosmina Simion a spus ca activitatile mass-media “conforme rigorilor legislatiei aplicabile” nu intra in contradictie cu reglementarile care privesc viata privata.

Si asta pentru ca, in opinia avocatului, atat dreptul la libera exprimare, cat si cel la viata privata reprezinta doua drepturi fundamentale ale omului care pot coexista, in masura in care fiecare din aceste ele este exercitat in limitele sale. 

Mai mult, potrivit reprezentantei DLA Piper, noile prevederi vin in intampinarea aparararii drepturilor si intereselor jurnalistilor.

“Concret, aceasta inseamna ca o persoana nu va putea solicita instantelor interzicerea publicarii de catre un jurnalist a unui articol, considerat de respectiva persoana ca aducand atingere unui drept nepatrimonial al sau, ci doar incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor”, a explicat acelasi avocat.

De altfel, exceptia vine sa consacre explicit prevederile care limiteaza atingerile aduse vietii private potrivit carora "exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune".

Exceptia ca o capcana. Interesul public, interzis la legiferare

Pe de alta parte, Mircea Toma, presedintele ActiveWatch -Agentia de Monitorizare a Presei, a declarat pentru DailyBusiness.ro ca aceasta exceptie e facuta “ca o capcana”, si vine ca un refuz al legiuitorului de a introduce exceptia care invoca interesul public.

In acelasi timp, in cazul unui proces intentat unui jurnalist, el poate invoca interesul public, dar trebuie sa dovedeasca ca informatia publicata face parte din aceasta categorie. 
 
“Cum exceptia generata de invocarea interesului public, eu (n.r. in calitate de jurnalist) nu am voie sa dezvalui faptul ca un demnitar fura din bugetul public”, a exemplificat Mircea Toma.

Cine pe cine despagubeste

In ceea ce priveste despagubirile pe care un jurnalist sau o institutie media trebuie sa le plateasca unei persoane prejudiciate, in cazul pierderii procesului, avocatul DLA Piper a spus ca similar vechilor reglementari, noul Cod nu instituie praguri valorice minime sau maxime de care judecatorul trebuie sa tina cont in aprecierea daunelor morale.

“Sub regimul vechiului Cod Civil, instantele din Romania au acordat despagubiri chiar si de 70.000 euro pentru atingeri aduse dreptului la onoare, reputatie si imagine, precum si dreptului la viata privata si familie. Noul Cod consacra in Articolul 253 solutia deja adoptata pe cale jurisprudentiala, conform careia persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau reparatie patrimoniala pentru prejudiciul suferit, chiar daca acesta este de ordin nepatrimonial”, a adaugat Cosmina Simion.

Aceasta a adaugat ca valoarea daunelor morale va fi stabilita in functie de particularitatile specifice fiecarei situatii in parte.

Pe de alta parte, Articolul 255 care reglementeaza masurile provizorii ce pot fi dispuse de instanta, anterior solutionarii pe fond a litigiului, ca "in cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instanta nu poate sa dispuna incetarea, cu titlu provizoriu, a actiunii prejudiciabile decat daca prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, daca actiunea nu este in mod evident justificata si daca masura luata de instanta nu apare ca fiind disproportionata in raport cu prejudiciile cauzate".

Astfel, masurile provizorii devin mai dificil de impus in noua reglementare in ceea ce priveste prejudiciile aduse prin mass-media, potrivit aceluiasi avocat.

Simion a mai adaugat ca reclamantul care a solicitat aceste masuri poate fi de asemenea obligat de instanta sa dea o suma de bani cu titlu de cautiune in situatia in care masurile luate sunt de natura sa prejudicieze partea adversa.

“Nu in ultimul rand, daca actiunea pe fond este respinsa ca neintemeiata, reclamatul poate fi tinut sa repare prejudiciul cauzat partii adverse prin masurile provizorii luate”, a adaugat reprezentanta DLA Piper.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
KeyJobs - Job-uri premium
Joi, 13 August 2020, 22:40
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter