În calitate de președinte al Comitetului Militar, Cavo Dragone este practic directorul structurii militare a Alianței. Referindu-se la sabotajele și atacurile cibernetice atribuite direct sau indirect Rusiei, Cavo Dragone a spus: „Ne gândim la posibilitatea de a fi mai agresivi sau proactivi, în loc de reactivi.
Citește și: Reuniune a miniștrilor apărării ai UE. Pe agendă, pregătirea pentru apărare și Ucraina
Cavo Dragone nu se referea la atacuri militare directe, ci la „războiul hibrid”, un termen care desemnează o strategie militară bazată pe metode de război neconvenționale, precum atacuri informatice, sabotaje, dezinformare, măsuri economice, uneori însoțite de folosirea forței.
În ultimele luni, utilizarea instrumentelor de război hibrid împotriva Europei a crescut considerabil: au existat atacuri cibernetice, incursiuni ale dronelor și avioanelor de luptă rusești în spațiul aerian european, sabotaje ale cablurilor submarine și alte măsuri menite să sporească presiunea asupra statelor europene, în special cele din estul continentului.
Până acum, răspunsul NATO a fost, după cum spune Cavo Dragone, unul reactiv și s-a limitat la contracararea atacurilor și la încercarea de a preveni noi amenințări. Însă provocările nu s-au oprit, iar mai ales statele europene cele mai expuse au început să ceară o abordare mai fermă din partea NATO.
Doar în România cetățenii din zona graniței cu Ucraina primesc des mesaje Ro-Alert, iar pe 25 noiembrie o fragmente dintr-o dronă rusească au fost găsite în localitatea Puiești, județul Vaslui.
„Să fim mai agresivi decât decât partea opusă este o opțiune. Problemele țin de cadrul legal și cel jurisdicțional, cine va face asta?”, a declarat Dragone.
Amiralul a dat ca exemplu de descurajare eficientă misiunea Santinela Baltică. Această misiune presupune monitorizarea infrastructurii din zona Mării Baltice, după ce în 2023 și 2024 au fost tăiate mai multe cabluri de comunicații.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/12/Sentinela-Baltica-1024x683.jpg)
Grijile rămân, totuși, după ce o instanță finlandeză a respins un caz care implica nava Eagle S, un vas cu legături rusești și care era suspectat că ar fi avariat mai multe cabluri submarine de electricitate și date, relatează și The Kyiv Independent pe același subiect.
Ipoteza avansată de Cavo Dragone este că NATO ar putea începe să ia inițiativa și să efectueze un „atac preventiv” – tot în cadrul unor măsuri hibride – pentru a descuraja Rusia să lanseze noi atacuri.
Potrivit acestuia, astfel de inițiative – care nu au fost detaliate – ar constitui oricum o formă de „apărare”.
Cavo Dragone a spus că acest tip de măsuri proactive „depășesc modul de gândire” al NATO, care este o alianță defensivă. El a adăugat că, în contextul războiului hibrid, faptul că statele NATO sunt state de drept, guvernate de legi și principii etice, reprezintă un potențial dezavantaj în fața Rusiei, al cărei regim autoritar poate încălca legile fără consecințe: „Nu spun că [cea a țărilor NATO] este o poziție perdantă, dar este mai dificilă decât cea a adversarului nostru”.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a răspuns declarațiilor lui Cavo Dragone, calificându-le drept parte a unei „isterii antiruse” și „un pas extrem de iresponsabil, care demonstrează că alianța este pregătită să meargă spre escaladare”.
Citește și: După întâlnirea SUA-Ucraina din Florida, atenția se îndreaptă asupra lui Putin