De asemenea, CA al BNR menține dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au rămas, de asemenea, nemodificate.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile”, se precizează într-un comunicat al BNR.
Consiliul de administrație subliniază că „mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.
„BNR monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru îndeplinirea obiectivului fundamental de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, în condiții de menținere a stabilității financiare.”
Banca centrală a raportat că rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, în condițiile în care scăderile de pe segmentele combustibili și LFO au fost compensate parțial de majorarea inflației de bază.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a urcat la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie, pe fondul costurilor salariale în creștere, a cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a fluctuațiilor cursului leu/euro, precum și a efectelor indirecte ale scumpirii energiei electrice.
Rata anuală a inflației armonizate (IAPC) s-a menținut la 8,6% în decembrie, similar nivelului din septembrie, în timp ce rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 7,3%, iar cea a IAPC la 6,8%.
În plan macroeconomic, activitatea economică s-a contractat cu 0,2% în trimestrul III 2025, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent. Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, PIB-ul a crescut cu 1,7%, susținut de investițiile în formarea brută de capital fix, accelerarea consumului privat și redinamizarea exportului net.
Deficitul comercial și-a continuat contracția, iar deficitul de cont curent s-a redus, deși mai lent decât în trimestrul anterior.
Datele preliminare pentru trimestrul IV 2025 arată o stagnare a activității economice, cu evoluții mixte ale cererii agregate și ale sectoarelor majore.
Vânzările cu amănuntul și producția industrială au continuat să scadă în octombrie-noiembrie, în timp ce lucrările de construcții au rămas pe palierul de două cifre.
Exporturile de bunuri și servicii au depășit importurile, iar deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să se reducă.
Pe piața muncii, numărul salariaților a continuat să scadă în lunile septembrie și octombrie, iar rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară reducere. În același timp, intențiile de angajare s-au menținut peste media istorică, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus. Salariul brut nominal și costul unitar cu forța de muncă în industrie au continuat să crească în termeni anuali.
Pe piața financiară, cotațiile interbancare au scăzut gradual în noiembrie și decembrie 2025, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins minimele ultimilor 13–14 luni.
Cursul leu/euro a crescut ușor și a înregistrat fluctuații mai mari în decembrie, în contextul așteptărilor privind politica monetară a Fed și a măsurilor interne de consolidare bugetară. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în decembrie, recuperând pierderile din primele luni ale trimestrului IV.
Creditul către sectorul privat și-a temperat scăderea, ajungând la 6,8% în noiembrie 2025, de la 7,5% în septembrie, cu reducerea ponderii creditului în lei la 68,7%.
BNR estimează o descreștere lentă a inflației în primul trimestru din 2026, pe fondul influențelor cdobaotațiilor de mărfuri, expirării schemei de plafonare a energiei electrice și majorărilor de TVA și accize din 2025.
Corecția bugetară continuă și absorbția fondurilor europene, în special Next Generation EU, sunt considerate esențiale pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării fiscale și a tensiunilor externe.
Dobânda de politică monetară a rămas nemodificată din august 2024, iar următoarea ședință a Consiliului de Administrație dedicată politicii monetare este programată pentru 17 februarie 2026.