BRN transmite că îndatorarea sectorului real continuă să se afle în faza descendentă a ciclului de creditare, atât la nivel agregat, cât și în cazul principalelor segmente: companii nefinanciare și populație.
BNR arată că îndatorarea populației față de instituțiile financiare a continuat să avanseze, într-un ritm apropiat celui din anul precedent, respectiv cu 9,4% în 2025, comparativ cu 9,5% în 2024.
BNR arată că dinamica anuală a creditării companiilor de către bănci și instituții financiare nebancare (IFN) s-a redus la 5,1% în 2025, de la 8,1% în anul anterior.
Instituțiile de credit au rămas principala sursă de finanțare pentru companii și populație, asigurând 74,4% din totalul datoriei financiare a sectorului privat.
Ponderea finanțărilor acordate de acestea a urcat la 11,5% din totalul datoriei financiare a sectorului real, față de 10,6% în 2024.
Raportul anual 2025 publicat de Banca Națională a României (BNR) evidențiază și creșterea finanțării externe. Datoria către instituții financiare nerezidente a avansat cu 8,4%, peste ritmul de creștere al finanțării de la instituțiile autohtone, de 7%, evoluție susținută în principal de companiile nefinanciare.
Creditele externe de tip mamă–fiică continuă să reprezinte o componentă importantă a finanțării, însumând 31% din datoria totală a sectorului privat și 43% din îndatorarea companiilor nefinanciare. Totuși, ritmul de creștere al acestui tip de finanțare s-a redus semnificativ, de la 10,5% în 2024 la 3,1% în 2025.
În cazul populației, 93% din creditele bancare sunt denominate în lei, rezultat pe care BNR îl pune și pe seama măsurilor macroprudențiale adoptate în ultimii ani.
În schimb, aproape jumătate din portofoliul de credite acordate companiilor este denominat în valută, iar banca centrală precizează că această categorie de finanțare rămâne sub monitorizare atentă.
O structură similară se regăsește și în cazul IFN-urilor: 91% din creditele acordate populației sunt în lei, în timp ce 83,3% din finanțările acordate companiilor sunt denominate în valută.
BNR arată că majorarea costurilor, în special a celor salariale, a rămas principala provocare pentru companiile nefinanciare în 2024, fără a fi compensată de o creștere proporțională a cifrei de afaceri.
În aceste condiții, indicatorul agregat de sănătate financiară s-a deteriorat ușor față de anul precedent, însă a rămas peste nivelul din perioada prepandemie și în afara zonei de risc la nivelul întregii economii.
Pe sectoare, agricultura, piața imobiliară și utilitățile continuă să fie domeniile cu cele mai ridicate vulnerabilități.
Raportul arată, totodată, că datoriile comerciale au rămas principala sursă de finanțare pentru companii, reprezentând 17,4% din pasiv, în timp ce creditele acordate de instituțiile financiare locale însumează mai puțin de 9% din totalul surselor de finanțare.
BNR apreciază că sectorul populației continuă să prezinte un nivel redus al vulnerabilităților financiare, pe fondul unei îndatorări sustenabile și al consolidării capacității de rambursare a creditelor.
Totuși, banca centrală avertizează că această situație s-ar putea deteriora în perioada următoare, în contextul majorării costului vieții, al impactului măsurilor fiscale și al încetinirii activității economice.
Un factor care atenuează aceste riscuri este evoluția pozitivă a avuției nete a gospodăriilor. Potrivit raportului, aceasta s-a dublat comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, ajungând la echivalentul a 180% din venitul brut disponibil al gospodăriilor și înregistrând o creștere anuală de 6,7% în septembrie 2025.
Populația și-a consolidat, de asemenea, poziția de creditor net față de sistemul bancar. La sfârșitul anului trecut, depozitele populației au ajuns la aproximativ 411 miliarde de lei, în creștere cu 8% față de anul anterior, fiind de două ori mai mari decât volumul creditelor.
Raportul credite/depozite s-a situat la 50%, iar economiile au fost distribuite aproape egal între depozitele la termen și cele overnight.
Raportul BNR evidențiază o deteriorare a calității portofoliului de credite acordate companiilor.
Rata creditelor neperformante (NPL) din portofoliul corporativ a crescut la 5,5% în decembrie 2025, de la 4,1% cu un an înainte.
Cele mai ridicate niveluri ale riscului de credit sunt înregistrate în cazul creditelor garantate de stat acordate companiilor, unde rata NPL a urcat la 9,9%, al expunerilor către piața imobiliară comercială, unde indicatorul a ajuns la 6,2%, și al finanțărilor acordate IMM-urilor, pentru care rata creditelor neperformante a crescut la 6%.
În schimb, calitatea creditelor acordate populației s-a menținut la un nivel favorabil. Rata creditelor neperformante a coborât la 2,8%, sub pragul prudențial de 3%, evoluție susținută în principal de îmbunătățirea performanței portofoliului de credite de consum.
Banca Națională estimează că, pe parcursul următoarelor 12 luni, rata de nerambursare va continua să crească atât în cazul creditelor acordate companiilor, cât și al celor destinate populației.
Potrivit prognozei, rata de nerambursare pentru creditele acordate firmelor ar urma să urce de la 3,2% în decembrie 2025 la 3,9% la sfârșitul anului 2026. În cazul populației, indicatorul este estimat să crească de la 0,25% la 0,31% pentru creditele ipotecare și de la 3% la 3,6% pentru creditele de consum.
Citește și: INS: Veniturile gospodăriilor din România au crescut în 2025, dar cheltuielile au avansat mai rapid