Datele prezentate în cel mai recent Raport asupra inflației al Băncii Naționale a României (BNR) indică un rol tot mai important al agriculturii și industriei alimentare în evoluția exporturilor României și în reducerea deficitului comercial. Potrivit BNR, materiile prime agricole au avut cea mai consistentă contribuție la dinamica pozitivă a exporturilor, cu o creștere de 13,9%, evoluție pusă în principal pe seama recoltei bune din 2025.
Te-ar mai putea interesa și: Blocada de facto a porturilor Odesa lovește agricultura ucraineană. Sute de milioane de dolari pierdute lunar
Banca centrală subliniază însă că performanța nu este explicată exclusiv prin condițiile agricole favorabile. În ultimii ani au fost realizate investiții importante atât în sectorul primar, adică în ferme și producția agricolă, cât și în sectorul de procesare. Aceste investiții au permis creșterea livrărilor externe pentru anumite produse cu valoare adăugată mai mare.
Un exemplu important este industria alimentară, unde cifra de afaceri externă a crescut până la aproximativ 15%. BNR consideră această evoluție relevantă deoarece industria alimentară reprezintă una dintre puținele excepții pozitive în contextul mai slab al exporturilor de bunuri industriale.
Raportul BNR evidențiază astfel o schimbare importantă: agricultura românească nu mai trebuie privită doar prin prisma producției de materii prime, ci și prin capacitatea de a genera produse procesate și de a le comercializa pe piețele externe.
Recolta bună din 2025 a contribuit direct la creșterea exporturilor de materii prime agricole. În același timp, investițiile realizate în ultimii ani au început să producă efecte și în zona procesării. Fabricile și unitățile de producție modernizate au permis ca o parte mai mare din producția agricolă să fie transformată în produse alimentare care pot fi vândute atât în România, cât și în străinătate.
Această evoluție este importantă pentru economia României deoarece exportul unui produs procesat poate genera mai multă valoare adăugată decât exportul materiei prime din care acesta este obținut. Cu alte cuvinte, investițiile în procesare pot ajuta România să păstreze în economie o parte mai mare din valoarea creată în agricultură.
Pornind de la datele BNR, fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu susține că investițiile realizate în ultimii ani în fermele românești, în zootehnie și în fabricile de procesare contribuie la menținerea economiei agricole și alimentare pe o direcție pozitivă.
Într-o postare pe Facebook, Barbu afirmă că deficitul comercial al României s-a redus cu 2%, punând această evoluție pe seama investițiilor din sectorul agroalimentar.
Argumentul fostului ministru este că România poate reduce importurile atunci când fermierii și procesatorii autohtoni au capacitatea de a produce mai mult și de a furniza pe piața internă alimente realizate în țară.
Astfel, problema deficitului comercial nu este văzută doar prin prisma importurilor, ci și prin capacitatea producătorilor români de a ocupa piața internă cu produse autohtone. Dacă România produce și procesează mai mult local, o parte din banii care ar fi fost cheltuiți pentru importuri rămân în economia națională.
Barbu insistă în special asupra investițiilor realizate în zootehnie și în procesarea produselor agricole. Aceste investiții sunt importante deoarece permit trecerea de la o agricultură bazată în principal pe producția de materii prime la un sector capabil să genereze produse finite.
În această logică, o fermă modernizată nu înseamnă doar o producție mai mare, ci și o capacitate mai bună de a asigura materia primă pentru industria alimentară. La rândul său, o fabrică modernă de procesare poate transforma producția agricolă internă în produse care ajung pe rafturile magazinelor sau sunt exportate.
Efectul poate fi unul de multiplicare: investițiile în agricultură susțin producția, producția susține procesarea, iar procesarea poate susține atât consumul intern, cât și exporturile.
Datele BNR privind creșterea exporturilor de produse agricole și alimentare sunt folosite de fostul ministru ca argument că această strategie începe să producă rezultate.