România, pe ultimul loc în UE la intermediere financiară. BNR: Statul ia tot mai mult din banii disponibili pentru economie

România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în condițiile în care creditele acordate economiei reprezintă doar aproximativ 40% din PIB, față de o medie europeană de 106%. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu atrage atenția că, deși companiile românești sunt puternic îndatorate, o parte importantă a finanțării lor nu vine din sistemul bancar, ci din împrumuturi între firme din același grup și din creditul comercial, respectiv amânarea plății facturilor către furnizori, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Marea Britanie garantează Ucrainei un sprijin financiar pe termen lung, de cel puțin 3 miliarde de lire sterline pe an

România, pe ultimul loc în UE la intermediere financiară. BNR: Statul ia tot mai mult din banii disponibili pentru economie

Potrivit analizei „Paradoxul intermedierii financiare – cum finanțăm economia?”, publicată de Marinescu, diferența față de alte state europene este semnificativă. Nivelul creditului neguvernamental din România este cu peste zece puncte procentuale sub cel din Polonia și de peste două ori mai mic decât media UE. Situația este similară și în zona financiară nebancară, unde România se află printre statele cu cele mai reduse niveluri de dezvoltare.

„Creșterea sustenabilă a intermedierii financiare înseamnă ca oferta de finanțare să fie cât mai bine adaptată nevoilor economiei, iar cererea să fie eligibilă: firme cu grad adecvat de capitalizare, proiecte viabile, guvernanță corporativă și disciplină financiară. În această privință, educația financiară contribuie substanțial la înțelegerea corectă a beneficiilor, riscurilor și costurilor creditării”, a menționat Cosmin Marinescu în analiza „Paradoxul intermedierii financiare – cum finanțăm economia?”.

Paradoxul este că firmele românești au un grad ridicat de îndatorare, dar folosesc relativ puțin creditele bancare. Împrumuturile între companiile din același grup și creditul comercial reprezintă împreună aproximativ o treime din sursele de finanțare ale companiilor, în timp ce creditele acordate de bănci și IFN-uri din România reprezintă mai puțin de o zecime. Ponderea redusă a finanțării bancare este explicată atât prin preferința pentru surse alternative, inclusiv din motive de cost, cât și prin gradul redus de bancarizare și vulnerabilitățile financiare ale companiilor.

Una dintre principalele probleme este capitalizarea insuficientă. Pentru aproximativ o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris, ceea ce indică o situație financiară fragilă și reduce șansele de acces la credit. În plus, peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat un credit în ultimul an. În cazul companiilor care au cerut finanțare, accesul nu este întotdeauna garantat: potrivit unui sondaj BNR publicat în iunie 2026, mai puțin de 20% dintre IMM-uri au primit integral finanțarea solicitată, în timp ce în cazul corporațiilor proporția a fost sub 50%.

O alternativă folosită intens de companii este creditul comercial, prin amânarea plății facturilor către furnizori. Practica oferă firmelor acces temporar la lichidități, dar poate genera probleme în lanț, deoarece întârzierea unei plăți afectează la rândul său furnizorul. România are una dintre cele mai mari ponderi ale creditului comercial din UE, la un nivel apropiat de cel din Bulgaria și Croația.

Marinescu atrage atenția și asupra faptului că această formă de finanțare nu este neapărat mai ieftină decât un împrumut bancar. În exemplul prezentat de viceguvernator, o firmă care renunță la o reducere de 2% pentru plata unei facturi în 10 zile și preferă să achite la termenul de 60 de zile suportă un cost anualizat de aproximativ 15,7%. Prin comparație, dobânda medie pentru creditele noi acordate companiilor nefinanciare a fost de 8,6% în ultimii trei ani, iar valorile maxime nu au depășit 9,3%.

În același timp, creditarea economiei românești a avut o evoluție dinamică după pandemie. Împrumuturile acordate populației și companiilor nefinanciare au crescut în medie cu aproximativ 10% în ultimii trei ani, iar finanțarea investițiilor în echipamente a ajuns să reprezinte aproape o treime din portofoliul de credite destinat companiilor, față de aproximativ un sfert în 2023. Totuși, costurile de finanțare rămân mai ridicate decât în zona euro, ceea ce afectează în special competitivitatea firmelor românești care concurează pe piețele externe.â

Băncile au ajuns să dețină tot mai multe titluri de stat, considerate investiții mai simple și mai puțin riscante decât acordarea de credite companiilor sau populației. În primul trimestru din 2026, valoarea titlurilor de stat din portofoliile băncilor a ajuns la aproximativ 230 de miliarde de lei, de circa trei ori mai mult decât în urmă cu zece ani. În același timp, raportul dintre credite și depozite a coborât de la 86% la sfârșitul lui 2015 la 67% în martie 2026.

Expunerea băncilor față de stat a crescut, de asemenea, puternic, de la 17% din totalul activelor în 2010 la 28% în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Astfel, o parte tot mai mare din resursele sistemului bancar este direcționată către finanțarea deficitului public, în timp ce firmele, mai ales cele slab capitalizate, întâmpină dificultăți în obținerea banilor necesari pentru investiții și dezvoltare.

O altă posibilitate de finanțare este Bursa de Valori București, însă și piața de capital rămâne insuficient utilizată. Capitalizarea BVB este de aproximativ 30% din PIB, mult sub nivelul din zona euro, iar numărul companiilor listate este redus în raport cu numărul total de firme active. Dezvoltarea bursei din ultimii ani a fost susținută în special de listarea unor companii mari de stat, precum Hidroelectrica, și mai puțin de intrarea pe piață a unui număr mare de companii private.