BNS cere retragerea noii legi a salarizării. Proiectul riscă să adâncească inechitățile din sectorul public

Blocul Național Sindical (BNS) solicită retragerea imediată a proiectului noii Legi a salarizării în sectorul public, considerând că acesta nu reprezintă o reformă reală, ci o continuare a problemelor existente din sistemul bugetar. Potrivit confederației sindicale, documentul a fost elaborat într-un mod netransparent, fără o fundamentare suficientă și fără un dialog social autentic, iar aplicarea sa ar putea genera noi dezechilibre și inechități în administrația publică, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: BNS acuză BNR de influențarea pieței și cere anchetă parlamentară

BNS cere retragerea noii legi a salarizării. Proiectul riscă să adâncească inechitățile din sectorul public

BNS susține că una dintre principalele probleme ale proiectului este lipsa unei evaluări obiective și analitice a posturilor din sectorul public. Organizația invocă recomandările Băncii Mondiale, consultant al Guvernului în procesul de reformă, care a arătat că sistemul actual de salarizare este construit pe o ierarhizare opacă și inechitabilă a funcțiilor. Potrivit raportului instituției internaționale, metodologia utilizată la elaborarea Legii-cadru nr. 153/2017 nu a fost una analitică, ceea ce a dus la diferențe salariale greu de justificat între posturi comparabile. În opinia sindicaliștilor, continuarea reformei fără o reevaluare profesionistă a tuturor funcțiilor din sectorul public compromite obiectivul de echitate asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Sindicaliștii critică și lipsa unor date complete și actualizate privind salariile și beneficiile acordate personalului bugetar. Ei consideră că un sistem salarial corect nu poate fi construit în absența unei evidențe clare privind încadrarea personalului, salariile efective și toate componentele veniturilor, inclusiv sporurile, bonusurile, stimulentele și indemnizațiile. Totodată, Banca Mondială a identificat deficiențe importante în mecanismele de monitorizare și coordonare instituțională, ceea ce reduce capacitatea autorităților de a implementa politici salariale coerente și bazate pe date reale. În aceste condiții, există în continuare situații în care persoane care ocupă posturi similare și au responsabilități comparabile sunt remunerate diferit, încălcând principiul „salariu egal pentru muncă egală”.

Un alt reproș major formulat de BNS privește modul în care a fost desfășurat procesul de consultare. Organizația afirmă că elaborarea proiectului s-a realizat prin consultări sporadice și insuficient transparente, fără implicarea constantă a partenerilor sociali. Această critică este susținută și de concluziile Băncii Mondiale, care descrie procesul drept unul de tip „stop-and-go”, caracterizat prin comunicare reactivă și lipsa unui cadru stabil de dialog. Potrivit raportului, Ministerul Muncii nu a creat de la început un mecanism regulat de consultare pentru explicarea principiilor reformei, a metodologiei utilizate și a etapelor de implementare, ceea ce a generat neclarități și dificultăți de comunicare între autorități și sindicate.

BNS atrage atenția și asupra unor probleme de fond ale noii arhitecturi salariale. Organizația consideră că diferențele dintre gradele profesionale sunt prea mici, ceea ce reduce stimulentele pentru promovare și dezvoltare profesională. În plus, raportul Băncii Mondiale indică existența unui nivel ridicat de compresie salarială în mai multe categorii profesionale, situație care afectează ierarhizarea funcțiilor și recompensarea adecvată a experienței și responsabilităților suplimentare.