Sorin Grindeanu, despre noua lege a salarizării: „Dacă avem un Guvern cu puteri depline, cresc șansele să fie adoptată”

Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat joi, la Parlament, că adoptarea unei noi legi a salarizării depinde în mare măsură de existența unui Guvern cu puteri depline. În opinia sa, instalarea unui Executiv cu mandat deplin ar crește considerabil șansele ca proiectul să fie finalizat și adoptat, în condițiile în care România are nevoie de o reformă a sistemului de salarizare din sectorul public.

Te-ar mai putea interesa și: Sorin Grindeanu, despre noua lege a salarizării: „Dacă avem un Guvern cu puteri depline, cresc șansele să fie adoptată”

Sorin Grindeanu, despre noua lege a salarizării: „Dacă avem un Guvern cu puteri depline, cresc șansele să fie adoptată”

Declarația lui Grindeanu vine după afirmațiile consilierului prezidențial Radu Burnete, care a avertizat că proiectul unei noi legi a salarizării ar putea fi abandonat pentru mai mulți ani dacă nu este adoptat în actualul context. Liderul PSD a spus că este de acord, cel puțin în mare parte, cu această evaluare. El a argumentat că, dacă nici acum, când există un jalon asumat în cadrul PNRR și o presiune pentru îndeplinirea acestuia, autoritățile nu reușesc să adopte legea, va fi mult mai dificil ca proiectul să fie reluat ulterior.

Grindeanu a subliniat însă că situația s-ar putea schimba dacă România va avea un Guvern cu puteri depline. Potrivit acestuia, un Executiv stabil ar avea mai multe șanse să ducă la capăt negocierile și procedurile necesare pentru adoptarea unei noi legi a salarizării. El a insistat că problema nu trebuie privită doar prin prisma obligațiilor asumate prin PNRR, ci și prin necesitatea internă de a avea un sistem de salarizare coerent și actualizat.

Liderul social-democrat a amintit că PSD este, în opinia sa, ultimul partid care a reușit să adopte o lege a salarizării. El a făcut referire la legea elaborată în 2017, asociată cu fostul ministru al Muncii Lia-Olguța Vasilescu. Grindeanu a susținut că această lege și-a consumat perioada de aplicare și că este nevoie de o nouă reglementare care să răspundă realităților actuale și să reorganizeze sistemul de salarizare.

În acest context, Grindeanu a respins implicit ideea că PSD nu ar fi interesat de adoptarea unei noi legi a salarizării și a prezentat istoricul partidului drept argument că social-democrații au fost singurii care au reușit să ducă un asemenea proiect până la capăt. El a transmis că România trebuie să vină cu o nouă lege, chiar dacă procesul de elaborare și negociere este unul dificil.

Întrebat de ce noua lege a salarizării nu a fost adoptată mai devreme, în perioada în care PSD se afla la guvernare, Grindeanu a explicat că una dintre probleme a fost legată de jaloanele aferente celei de-a treia cereri de plată din PNRR. Potrivit acestuia, din punct de vedere fiscal și financiar, România nu avea posibilitatea de a include în același timp, în condițiile existente atunci, atât reforma pensiilor, cât și reforma salarizării.

Grindeanu a explicat că autoritățile au trebuit să aleagă una dintre cele două reforme pentru a fi inclusă în cadrul cererii de plată. A fost preferată legea pensiilor, deoarece, în cazul legii salarizării, negocierile și discuțiile erau mult mai complicate, existând riscul ca autoritățile să nu reușească să îndeplinească integral jalonul. O eventuală neîndeplinire a acestuia ar fi putut avea consecințe asupra întregii cereri de plată numărul 3 din PNRR.

Potrivit explicațiilor oferite de liderul PSD, problema nu a fost, așadar, doar una de voință politică, ci și una legată de constrângerile financiare și de calendarul PNRR. Grindeanu a susținut că adoptarea legii pensiilor a fost considerată o variantă mai sigură, întrucât discuțiile necesare pentru reforma salarizării erau mai dificile și presupuneau un risc mai mare de blocaj.