BNS cere revizuirea Constituției după instituirea stării de alertă: „Guvernul nu trebuie să aibă prerogative nelimitate”

Blocul Național Sindical (BNS) cere președintelui României și Guvernului să inițieze revizuirea Constituției, astfel încât instituția stării de alertă să fie reglementată explicit în legea fundamentală. Sindicaliștii consideră că actualul cadru juridic oferă Guvernului posibilitatea de a adopta măsuri cu impact asupra drepturilor și libertăților cetățenilor fără ca regimul constituțional al stării de alertă să fie suficient de clar definit și fără un control parlamentar comparabil cu cel existent în cazul stării de urgență, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: BNS avertizează în plin val de caniculă: Angajatorii trebuie să protejeze lucrătorii, cu apă, pauze și program adaptat

BNS cere revizuirea Constituției după instituirea stării de alertă: „Guvernul nu trebuie să aibă prerogative nelimitate”

Solicitarea BNS vine în contextul în care Guvernul a instituit, la 31 iulie, starea de alertă la nivel național prin HG nr. 15/2026, pentru gestionarea efectelor generate de scăderea producției de energie electrică. Confederația sindicală susține că această situație readuce în atenție problema modului în care este reglementată starea de alertă și a limitelor în care executivul poate exercita puteri suplimentare într-o asemenea perioadă.

Una dintre principalele obiecții formulate de BNS este că starea de alertă nu este prevăzută în mod distinct de Constituția României. Legea fundamentală reglementează explicit două situații excepționale — starea de asediu și starea de urgență — însă nu consacră instituția stării de alertă. Cu toate acestea, aceasta există în legislația infraconstituțională și poate produce efecte importante asupra vieții sociale și asupra modului în care sunt exercitate anumite drepturi.

Cadrul juridic actual este reprezentat în principal de Legea nr. 55/2020, adoptată în contextul pandemiei de COVID-19. Legea definește starea de alertă drept un răspuns la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc. În această situație pot fi instituite măsuri temporare și proporționale cu gravitatea manifestată sau prognozată a riscului, cu scopul de a preveni și înlătura amenințările la adresa vieții, sănătății, mediului, valorilor materiale și culturale sau proprietății.

BNS atrage atenția în special asupra faptului că, în baza acestui mecanism legislativ, pot fi adoptate măsuri care afectează exercițiul unor drepturi și libertăți, inclusiv în situații în care riscul este evaluat și prognozat de specialiști. Sindicaliștii consideră că, atunci când astfel de măsuri au efecte semnificative asupra cetățenilor, este necesar ca limitele puterii executive și garanțiile pentru drepturile fundamentale să fie stabilite direct în Constituție.

Confederația sindicală amintește că starea de alertă a fost introdusă în actuala sa formă în anul 2020, în timpul Guvernului condus de Ludovic Orban, ca instrument destinat gestionării situației excepționale generate de pandemia de COVID-19. La acel moment, instituția a fost concepută ca o măsură temporară, adaptată unei situații de criză deosebite.

Totuși, experiența pandemiei a demonstrat că o stare de alertă poate fi menținută pentru o perioadă mult mai lungă decât o situație excepțională de scurtă durată. Starea de alertă instituită la nivel național în 2020 a durat aproape doi ani, fiind prelungită succesiv prin numeroase hotărâri ale Guvernului. Potrivit mecanismului prevăzut de lege, prelungirile pot fi realizate succesiv, pentru perioade de câte 30 de zile, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii măsurilor.

Pentru BNS, această posibilitate reprezintă unul dintre argumentele pentru care instituția trebuie să fie reglementată mai clar și la nivel constituțional. Sindicaliștii susțin că o măsură gândită inițial pentru situații excepționale poate ajunge să producă efecte pe termen lung, iar acest lucru impune existența unor garanții constituționale și a unor mecanisme de control democratic mai puternice.

Un alt punct central al criticilor BNS este diferența dintre starea de alertă și starea de urgență, în special în ceea ce privește rolul Parlamentului. În cazul stării de urgență, Constituția prevede un mecanism de control parlamentar, în timp ce instituirea stării de alertă nu este supusă unei aprobări prealabile a Parlamentului în același mod.

Sindicaliștii consideră că această diferență este importantă deoarece, în timpul unei stări de alertă, Guvernul poate adopta măsuri care influențează în mod direct exercitarea unor drepturi și libertăți. În opinia BNS, absența unei aprobări parlamentare prealabile face cu atât mai necesar un control parlamentar efectiv asupra deciziilor executivului.

BNS susține, prin urmare, că problema nu este doar una tehnică sau administrativă, ci una care ține de echilibrul dintre puterile statului și protecția drepturilor fundamentale. Sindicaliștii avertizează că, în lipsa unor reguli constituționale suficient de clare, starea de alertă ar putea deveni un instrument prin care Guvernul dobândește prerogative suplimentare în baza unei justificări de natură excepțională, fără ca limitele acestor prerogative să fie suficient de bine definite la nivelul legii fundamentale.