Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsurile de reformă și disciplină bugetară adoptate de Guvern au generat nemulțumiri în rândul unor persoane și grupuri care beneficiau de susținere politică, în special din partea Partidul Social Democrat. Potrivit acestuia, intervențiile în zonele unde administrația funcționa defectuos au afectat interesele unor rețele „transpolitice și transinstituționale”, ceea ce a dus la reacții critice și tentative de a transfera responsabilitatea deciziilor, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: Bolojan: Miniștrii rămași vor prelua interimar portofoliile vacante în caz de demisii
Bolojan a susținut că, deși deciziile guvernamentale au fost luate de comun acord în cadrul coaliției, PSD ar fi încercat ulterior să se delimiteze de acestea și să adopte o poziție critică din interiorul puterii, fără a veni însă cu alternative concrete. El a calificat această abordare drept o strategie politică clasică de evitare a responsabilității, care, în opinia sa, nu a avut efectele electorale scontate.
Premierul a explicat că, în primele luni de guvernare, colaborarea dintre partidele din coaliție a fost funcțională, însă situația s-a schimbat în momentul în care Executivul a început implementarea reformelor structurale, în special în administrație și în zona reducerii cheltuielilor publice. Aceste măsuri ar fi fost aplicate uneori „cu frâna de mână trasă”, din cauza rezistenței politice.
Un punct sensibil a fost introducerea unei discipline mai stricte în gestionarea finanțelor publice. Bolojan a subliniat că Fondul de rezervă bugetară nu mai este utilizat discreționar pentru finanțarea unor administrații locale neperformante, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul unor lideri locali, pe care i-a asociat în principal cu PSD. El a sugerat că acești actori erau obișnuiți cu un mod de funcționare bazat pe alocări preferențiale și influență politică.
Premierul a insistat asupra necesității continuării reformelor pentru stabilizarea economică a țării, avertizând că fără controlul cheltuielilor publice, progresele realizate până acum ar putea fi anulate. În acest context, el a evidențiat problema deficitului bugetar și costurile ridicate ale împrumuturilor statului, menționând că România plătește în acest an aproximativ 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, echivalentul a circa 2,8% din PIB.
Bolojan a recunoscut că aceste măsuri au avut un impact negativ asupra populației, în special asupra puterii de cumpărare, și a admis că mulți români sunt nemulțumiți. Totuși, el a argumentat că situația este rezultatul unor politici din trecut, când clasa politică a făcut promisiuni nesustenabile din punct de vedere bugetar.