Recent, subiectul obligației medicilor de a rămâne să profeseze în România pentru o perioadă determinată a fost readus în discuție după declarațiile premierului Ilie Bolojan și reacțiile reprezentanților sistemului medical, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Medicii rezidenți resping propunerea lui Bolojan: „Motivați, nu obligați”
Premierul a susținut că medicii care urmează studii de stat, inclusiv rezidențiatul plătit de stat, ar avea o datorie față de țară și ar trebui să lucreze cel puțin câțiva ani în România, mai ales în zonele rurale sau orașele mai mici, pentru a acoperi deficitul de personal medical în sistemul public. Scopul ar fi de a evita situația în care mulți absolvenți aleg să plece în străinătate, iar numărul medicilor disponibili în spitalele publice scade dramatic. Bolojan a subliniat că, pentru aplicarea acestei idei, este necesar „curajul de a lua decizii care uneori nu sună bine” și de a redistribui medicii acolo unde este nevoie, în special în zonele mai izolate sau în orașele mici.
Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, a explicat contextul mai detaliat. Ea a precizat că există situații specifice în care rezidenții care au obținut un post prin concurs ar putea avea o responsabilitate față de spitalul care a păstrat acel post pe durata rezidențiatului. Practic, după 5 ani de rezidențiat, medicul ar putea lucra o perioadă în spitalul respectiv, ca formă de compensare pentru investiția statului și pentru locul blocat pentru el.
Dr. Alma Stancu, oncolog la Institut du Cancer Sainte-Catherine din Avignon, Franța, a reacționat critic la declarațiile premierului, subliniind că obligativitatea medicilor de a lucra pentru stat ar fi problematică și ar trebui aplicată și altor profesii finanțate de stat. Ea a atras atenția că studenții și rezidenții contribuie deja semnificativ la funcționarea spitalelor, participând activ la consultații, examinarea pacienților și alte sarcini administrative, și că tratamentul lor trebuie să fie respectuos și responsabil.