Într-o postare pe Facebook, Câciu a explicat ce cheltuieli nu apar în deficitul pe cash, dar sunt incluse în ESA:
Vedeți că deficitul cash nu este același lucru cu deficitul în sistem ESA, adică deficitul pe baza căruia ne evaluează Comisia Europeană. Hai să lămurim ce nu vedeți în cash și veți vedea în ESA:
Cam 8 miliarde lei. Nu sunt/nu au fost prinse în bugetele celor două ministere (energie și muncă) la rectificări, dar sunt la ANRE pentru verificare. Ele sunt luate în considerare de CE în evaluarea pe ESA. Aici avem un 0,4% din PIB, care se adaugă la deficitul pe cash.
Pe înțelesul tuturor, s-au schimbat titluri de stat, luate cu dobândă mică (de 2,5–3,5%) pe titluri cu maturitate lungă, la dobânzi duble (6,7–7,2%). Aici, pe baza datelor publice de pe site MFP, avem un cost care va apărea în ESA de cca. 0,5% din PIB (cca 10 miliarde lei).
Adunând, simplist, avem deja posibilitatea unui deficit ESA pe 2025 de 9,3% din PIB. Așa că, recomand următoarele, tuturor celor care laudă scamatoria deficitului pe cash din 2025 (care, de fapt, a crescut față de ținta inițială, care era de 7%, are retrospective pe sume, adică neutralizare de cheltuieli cu venituri scriptice, pe baza de reașezare PNRR și coeziune, iar restul e marketing, de tip „povestea rabinului care a sfătuit omul să bage toate animalele în casă și apoi să le scoată pe rând să i se pară că are mai mult loc” :
a. Nu mai comparați ESA 2024 cu CASH 2025, că vă faceți de râs. Adică nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar. Dacă însă ați făcut-o, puneți un pic mâna pe carte, că nu doare, ci te face mai deștept. Valabil, în primul rând, pentru domnul Bolojan, dar și pentru ceilalți doritori de imagine.
b. Așteptați ESA și apoi aplaudați. Mi-aș dori să mă înșel cu ESA, dar dacă există alte date, vă rog să combateți ceea ce am scris. Enjoy!