CCR a respins sesizarea lui Ilie Bolojan în cazul restanţelor salariale ale magistraţilor

CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat Guvernul în instanță și a obținut câștig de cauză în primă instanță în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Acestea au rezultat în urma unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, potrivit Agerpres.

CCR a avut pe ordinea de zi sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea Înaltei Curți împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Ședința CCR este programată să înceapă la ora 10.00, potrivit Mediafax.

Litigiul are la bază solicitarea ÎCCJ ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata unor drepturi salariale restante stabilite prin titluri executorii și scadente în 2026. Sumele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile bugetare necesare și să aloce fondurile pentru plata drepturilor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Hotărârea CAB prevede și penalități de 1% pe zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. La valoarea de 4,8 miliarde de lei, penalitatea de 1% ar reprezenta 48 de milioane de lei pe zi.

Guvernul a contestat decizia și a sesizat CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități.

Executivul susține că instanța și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin faptul că a obligat Guvernul să efectueze demersuri bugetare și să aloce fonduri pentru plata drepturilor salariale. În argumentația Guvernului este invocat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și competența Executivului și a Parlamentului în elaborarea și aprobarea bugetului de stat.

Bolojan susține că ÎCCJ nu are „nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici”

Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu are „nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”, considerând că obligarea Guvernului să aloce fonduri pentru plata restanțelor din Justiție reprezintă o ingerință în atribuțiile Executivului.

De partea cealaltă, Înalta Curte susține că demersul său vizează executarea unor hotărâri judecătorești definitive privind drepturile salariale și nu preluarea atribuțiilor Guvernului în materie de politici bugetare.

Dosarul are și o miză financiară mai largă. Bolojan a declarat în iulie că, pe lângă cele 4,8 miliarde de lei solicitate în cazul ÎCCJ, există și alte sume aferente zonei de parchete, estimate la aproximativ 3 miliarde de lei.

Curtea Constituțională trebuie să stabilească dacă demersurile Înaltei Curți, în litigiul privind plata drepturilor salariale, au constituit sau nu o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului și Parlamentului în materie bugetară sau dacă Executivul are obligația de a asigura fondurile necesare pentru executarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

CCR a amânat de mai multe ori soluționarea sesizării, cel mai recent termen fiind stabilit pentru 7 octombrie.

Citește și: ÎCCJ amână pronunțarea în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților