Dubravka Suica, comisar european pentru Mediterana, se va deplasa la Washington joi, pentru a prezenta poziţia europeană privind situaţia din Fâşia Gaza.
„Dubravka Suica va participa la reuniunea Consiliului pentru pace pentru partea specifică consacrată Gazei. Comisia Europeană, ţin să subliniez, nu devine membră a Consiliului pentru pace”, a declarat Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediterana, extindere şi parteneriate internaţionale.
Consiliul pentru pace, condus Donald Trump a fost conceput pentru a se pune capăt conflictului din Fâşia Gaza, dar Carta sa îi încredinţează un obiectiv mai amplu: soluţionarea conflictelor militare din lume.
Fiecare membru permanent trebuie să vireze 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce a generat critici conform cărora structura ar putea deveni o versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU.
Bruxellesul a subliniat luni că are „o serie de întrebări” referitoare la noua iniţiativă, în special la „sfera sa de aplicare, guvernanţa sa şi compatibilitatea cu Carta Naţiunilor Unite”.
Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate să participe, Consiliul pentru pace este „o organizaţie internaţională ce vizează promovarea stabilităţii, restabilirea unei guvernări fiabile şi legitime şi garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau ameninţate de conflicte”. Textul subliniază „necesitatea unei organizaţii de pace internaţionale mai agile şi eficace”.
Donald Trump va fi „primul preşedinte” al Consiliului pentru pace, cu puteri extinse: va fi singurul abilitat să invite alţi şefi de stat şi de guvern să participe şi poate revoca participarea unui stat în caz de „veto cu o majoritate de două treimi din statele membre”. Fiecare stat exercită un mandat de maximum trei ani, cu excepţia celor care virează cel puţin 1 miliard de dolari în primul an după intrarea în vigoare a Cartei.