Comisia Europeană nu ne suspendă fondurile europene. Procedura privind deficitul excesiv se suspendă temporar

Comisia Europeană a adoptat pachetul de toamnă al semestrului european și a anunțat că procedura privind deficitul excesiv este temporar suspendată pentru România, Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia și Slovacia, conform unui comunicat oficial.

Concret, suspendarea temporară înseamnă că, în acest stadiu, nu vor fi inițiate noi măsuri procedurale, însă procedura rămâne deschisă, de exemplu, dacă deficitul nu va fi menținut sub 3% din PIB pe termen durabil.

În același timp, statele membre continuă să respecte obligațiile stabilite în recomandările Comisiei.

În vara anului viitor Comisia Europeană va reanaliza situația, având la dispoziție datele pentru 2025

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din 2025 prevede pregătirea unor analize aprofundate pentru șapte state membre deja identificate ca având dezechilibre: Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia, cât și pentru România, care a fost evaluată ca având dezechilibre excesive în 2025, a informat Comisia Europeană.

Analizele se vor desfășura în primul semestru din 2026, iar deciziile Executivului comunitar privind dezechilibrele vor fi prezentate în cadrul pachetul de primăvară al semestrului european.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument de identificare a potențialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu.

Acesta marchează începutul ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, evidențiind statele membre care necesită analize aprofundate pentru a stabili dacă se confruntă cu dezechilibre.

Citește și: Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a economiei românești pentru 2025, de la 1,4% în primăvară la 0,7%

Comisia Europeană a prezentat Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (JER) care arată că, per ansamblu, piața forței de muncă rămâne robustă. Totuși, câteva slăbiciuni structurale reprezintă un risc la adresa competitivității UE pe plan global și a coeziunii sociale. Acestea includ productivitatea muncii, care arată o creștere lentă, precum și un deficit considerabil de forță de muncă și competențe.

„Competitivitatea necesită capital uman – aici suntem prea lenți și prea progresivi, comparativ cu viteza schimbărilor tehnologice. Noua noastră recomandare privind capitalul uman pentru UE27 aduce această problemă – care necesită acțiune urgentă – la masa discuțiilor nu doar a miniștrilor educației și muncii, ci și a miniștrilor de finanțe și a prim-miniștrilor.” – a declarat Roxana Mînzatu, Vicepreședinte Executiv pentru Drepturi și Competențe Sociale, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire.

„Competitivitatea înseamnă folosirea forței noastre de muncă, dezvoltarea și păstrarea talentelor, precum și asigurarea că politicile de educație și formare răspund nevoilor de azi și de mâine. Aceasta este singura modalitate prin care UE poate crește productivitatea și poate menține creșterea economică și bunăstarea uniunii noastre. Responsabilitatea este comună – UE, autoritățile naționale și companiile – să ne reunim resursele și să accelerăm împreună.”, a mai spus Mînzatu.

„Odată cu lansarea ciclului Semestrului European 2026, plasăm competitivitatea Europei ferm în centrul agendei noastre, în conformitate cu Compasul Competitivității. Într-un mediu global provocator, Europa trebuie să genereze propriul său impuls de creștere prin creșterea productivității, stimularea inovării și eliminarea obstacolelor în calea investițiilor”, a declarat Valdis Dombrovskis, Comisar pentru Economie și Productivitate; Implementare și Simplificare.

„Semestrul va contribui la acest obiectiv prin reforme naționale coordonate, implementarea la timp a Planurilor de Redresare și Reziliență și acțiuni concrete pentru consolidarea securității și a unui sector financiar rezilient. Momentul este acum; trebuie să deblocăm întregul potențial de creștere al Europei și să asigurăm prosperitatea pe termen lung.”, a spus Valdis Dombrovskis.

Raportul include analize ale Cadrului Convergenței Sociale, pe baza Tabloului de Bord Social. Analizele identifică riscurile pentru convergența socială către un nivel cât mai ridicat în nouă state membre, care sunt identificate pentru analize mai profunde în primăvara anului viitor: Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, România și Finlanda.

Citește și: Ilie Bolojan-Raffaele Fitto: Dialog între Comisia Europeană și Guvernul României pentru implementarea PNRR și prioritățile strategice din Europa de Est