Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a economiei românești pentru 2025, de la 1,4% în primăvară la 0,7%

Creșterea PIB-ului României este așteptată să rămână modestă, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027, în condițiile în care consolidarea fiscală necesară temperază consumul privat și public, acesta din urmă fiind, de asemenea, afectat de creșterea inflației.

Cu toate acestea, economia își menține creșterea, susținută de redresarea treptată a investițiilor private, accelerarea cheltuielilor finanțate din fonduri europene și creșterea semnificativă a exporturilor nete.

„În 2027, creșterea PIB-ului României ar urma să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va atenua”, estimează Comisia Europeană.

Deficitul guvernamental, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la 6,2% din PIB în 2026

Totodată, potrivit Comisiei Europene, piața muncii ar urma să se tempereze, iar încetinirea importurilor, combinată cu exporturi reziliente, ar putea reduce deficitul extern ridicat. Deficitul guvernamental, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la 6,2% din PIB în 2026, ca urmare a adoptării unor pachete de ajustări fiscale.

Previziunile CE arată că anul acesta creșterea PIB-ului României va încetini la 0,7%, după un avans de 0,9% în 2024

Incertitudinile politice și fiscale afectează consumul privat în primul semestru al anului, în timp ce adoptarea pachete de consolidare fiscală va reduce și mai mult venitul disponibil, iar consumul public ar urma să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix precum și exporturile reziliente, ar urma să sprijine economia.

Economia ar urma să crească cu 1,1% în 2026, previzionează Comisia Europeană

În 2026, efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală, de exemplu înghețarea pensiilor și a salariilor în sectorul public și creșterea taxelor, în combinație cu inflația încă ridicată, ar urma să ducă la un ușor declin al consumului privat. Consumul public este estimat de asemenea să scadă. Totuși, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze semnificativ, în urma îmbunătățirii încrederii companiilor și a finalizării investițiilor cu fonduri europene.

Declinul consumului privat ar urma să țină sub control creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar urma să-și continue tendința pozitivă, pe fondul încetinirii creșterii salariilor, ceea ce va avea ca rezultat o contribuție pozitivă la avansul exporturilor nete. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 1,1% în 2026, previzionează Comisia Europeană.

„În 2027, inflația ar urma să scadă, iar politica monetară să se atenueze, sprijinind redresarea consumului și a investițiilor private. În pofida încheierii Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), formarea brută de capital fix ar urma să reziste cu succes, România folosind mai mult fondurile de coeziune. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 2,1% în 2027.”

„Deficitul de cont curent ar urma să scadă gradual și să ajungă la 6% din PIB în 2027. Există riscul revizuirii în sens negativ a acestor previziuni. O deviere semnificativă de la calea de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macro-economică. Implementarea completă a tuturor investițiilor RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinile privind comerțul internațional”, avertizează Executivul comunitar.

În 2025, rata angajării ar urma să scadă, în urma reducerii activității economice, ducând la o creștere graduală a ratei șomajului

„Totuși, influxul de angajați străini continuă, indicând o cerere robustă pe piața muncii în unele sectoare, cum ar fi construcțiile și serviciile. În 2025, rata șomajului ar urma să depășească ușor 6%, apoi să scadă gradual la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor în sectorul public și moderarea lor în sectorul privat, în 2025 și 2026, vor încetini semnificativ creșterea salariilor nominale. După creșterile ridicate, moderarea creșterii salariilor va sprijini probabil competitivitatea externă”, apreciază Comisia Europeană.

După ce inflația a scăzut la 5,8% în 2024, ritmul creșterii prețurilor s-a accelerat în trimestrul trei al acestui an. Eliminarea plafonării prețurilor la electricitate, în iulie, a urcat inflația la 8,6% în septembrie.

Pentru întregul an 2025, inflația este estimată la 6,7%, urmând să coboare sub 6% în 2026. Totuși, ridicarea plafonului la gazele naturale, programată pentru martie 2026, ar putea încetini procesul de temperare a prețurilor.

După ce atins nivelul ridicat de 9,3% din PIB în 2024, în urma creșterii rapide a cheltuielilor, deficitul general guvernamental al României ar urma să scadă până la 5,9% din PIB în 2027.

Acest declin reflectă adoptarea, de la finalul lui 2024, a pachetelor de consolidare fiscală. Orientarea fiscală ar urma să aibă un impact restrictiv în 2025 și 2026, apoi un efect neutru în 2027. Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească gradual, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027.

Datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027

De asemenea, datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în urma deficitelor guvernamentale primare ridicate și a proiectatei creșteri a plății dobânzilor, subliniază Executivul comunitar.

Comisia Europeană publică anual două previziuni economice detaliate, în primăvară și toamnă, care analizează o gamă largă de indicatori pentru toate statele membre UE, țările candidate, statele EFTA și alte economii de piață avansate sau emergente importante.

Previziunile pentru primăvara anului 2026 vor actualiza datele din această publicație și sunt așteptate să fie prezentate în luna mai 2026.