Comisia Europeană respinge acuzațiile SUA privind influențarea alegerilor din statele membre, inclusiv a scrutinului din România

Reacția Comisiei Europene vine după publicarea unui raport preliminar de 160 de pagini al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Congresul american, document care susține că executivul european ar fi desfășurat, timp de aproximativ un deceniu, o campanie de „cenzurare a internetului global” și de restrângere a libertății de exprimare.

Disputa are o puternică dimensiune politică în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite

Disputa are o puternică dimensiune politică în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, au arătat analiștii prezenți la emisiunea Prim Plan de pe TVR Info, care au cerut clarificări oficiale privind eventualele influențe externe sau interne asupra proceselor electorale.

Consultantul politic Cristian Andrei consideră că acuzațiile trebuie analizate în contextul tensiunilor actuale din relația transatlantică. „Este o chestiune politică ce se înscrie într-un nou cadru de politică externă americană, mult mai agresivă față de Uniunea Europeană. Tema libertății de exprimare apare recurent în documentele recente”, a declarat acesta.

Ioan Stanomir: Relația României cu Statele Unite este un dosar extrem de delicat”

La rândul său, profesorul Ioan Stanomir, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, susține că este necesară o clarificare oficială la nivelul autorităților române. „Președintele republicii are datoria de a clarifica acest dosar și de a spune ce se cunoaște despre eventuale interferențe, fie ele interne, externe sau conjugate. Relația României cu Statele Unite este un dosar extrem de delicat”, a afirmat Stanomir.

Comisia Europeană a respins acuzațiile formulate în raportul Congresului american, negând orice implicare în influențarea alegerilor naționale din statele membre și susținând că aplicarea DSA urmărește exclusiv combaterea dezinformării și protejarea integrității proceselor democratice.

Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor online înaintea alegerilor

Raportul, intitulat „Amenințarea cenzurii străine: campania Europei de cenzură a internetului global”, afirmă că, în baza Legii privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), intrată în vigoare în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor online înaintea unor scrutine electorale naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024.

Potrivit documentului citat, aceste intervenții ar fi avut ca efect influențarea discursului politic în perioadele electorale și ar fi dezavantajat partide politice conservatoare sau populiste din mai multe state membre ale UE. Raportul mai susține că presiunile ar fi fost exercitate inclusiv prin documente și comunicări care nu sunt publice.

Comisia Europeană ar fi utilizat cazul Georgescu pentru a investiga practicile de moderare a conținutului platformei TikTok

În ceea ce privește România, raportul face referire la anularea, în decembrie 2024, a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, pe fondul informațiilor furnizate de serviciile de informații românești, potrivit cărora candidatul independent Călin Georgescu ar fi beneficiat de sprijinul Rusiei printr-o campanie coordonată pe platforma TikTok.

TikTok a declarat Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților că nu a identificat și nu i-au fost prezentate dovezi privind existența unei rețele coordonate de aproximativ 25.000 de conturi asociate campaniei lui Călin Georgescu. Raportul susține că, ulterior acestor acuzații, Comisia Europeană ar fi utilizat cazul pentru a investiga practicile de moderare a conținutului ale platformei.

În document se mai afirmă că, în 2024, Comisia Europeană a publicat un ghid electoral în cadrul DSA, care prevedea măsuri suplimentare de moderare a conținutului înaintea unor alegeri considerate sensibile. Deși aceste orientări au fost prezentate public drept bune practici voluntare, raportul susține că, în comunicările interne, Comisia ar fi indicat platformelor că aplicarea lor este obligatorie.

Citește mai mult: SUA acuză Comisia Europeană de ingerință în alegeri, inclusiv în România. UE respinge ferm acuzațiile