Mari jucători precum OMV Petrom observă o temperare a cererii. „Cea mai bună variantă pentru acest an este stagnarea, adică menţinerea la acelaşi nivel a vânzărilor de carburanţi”, a declarat Alina Popa, director financiar al companiei.
Sectorul serviciilor medicale private resimte încetinirea activității economice. Fady Chreih, directorul executiv al rețelei Regina Maria, spune că recesiunea s-a resimțit încă din toamna anului trecut: „Companiile nu au mai făcut angajări, iar unele au început chiar restructurări”.
Raportul PwC CEO Survey 2026 arată un nivel minim al optimismului directorilor generali din România în ultimii cinci ani: doar un sfert dintre aceștia se declară încrezători în creșterea veniturilor în perioada următoare.
„Se constată un pesimism raţional, iar liderii de companii evaluează realist situația economică, riscurile geopolitice și transformarea digitală accelerată”, explică Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.
Doar unul din patru CEO din România (25%) se declară încrezător în creșterea veniturilor companiei în următorul an, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani și sub media globală (30%) și cea din Europa Centrală și de Est (42%). De asemenea, doar 39% sunt încrezători în perspectivele de creștere pe trei ani, în scădere față de edițiile anterioare.
Majoritatea companiilor din România (57%) au reușit să își crească cota de piață în ultimii cinci ani, peste media globală (42%) și cea regională (46%). De asemenea, 52% au intrat în industrii noi, iar 46% planifică cel puțin o achiziție majoră în următorii trei ani.
„Provocări precum inflația și riscurile geopolitice persistă, dar voința de a inova și de a construi reziliență este puternică,” a concluzionat Agnieszka Gajewska, PwC CEE CEO-elect.
O treime dintre lideri spun că organizațiile lor sunt puternic expuse la instabilitate economică, respectiv majorarea prețurilor, în creștere față de anul trecut. Aproape la fel de mulți (28%) văd un risc ridicat din partea conflictelor geopolitice.
Efectele se simt concret: 43% spun că instabilitatea geopolitică le-a redus apetitul pentru investiții majore, iar 32% anticipează scăderi ale marjelor de profit din cauza tarifelor comerciale, ambele procente fiind mai mari decât la nivel global sau regional.
Deși economia a crescut în 2025 cu doar 0,7%, salariile au continuat să crească nominal, la 5.914 lei pe lună, echivalentul a aproximativ 1.160 euro, în creștere cu 4,8% față de 2024.
În termeni reali, ajustați cu inflația de aproape 9,8%, puterea de cumpărare a scăzut cu aproximativ 5%.
Companiile au evitat până acum reducerile salariale sau disponibilizările masive, însă stagnarea vânzărilor se resimte, spre deosebire de criza 2009–2012, când salariile au fost diminuate inclusiv în sectorul public.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că economia se află în recesiune și a estimat că revenirea va fi posibilă abia în a doua parte a anului.
O scădere a inflației spre 3–4%, reducerea dobânzilor și creșterea salariului minim ar putea relansa consumul, însă tensiunile internaționale și majorarea prețurilor la energie pot menține presiunea inflaționistă.
Citește și: Românii pun echilibrul viață-muncă pe primul loc, salariul rămâne factorul de atracție