Controverse între firme și ANAF privind scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Companiile reclamă taxe suplimentare și interpretări contradictorii

O dispută tot mai amplă între mediul de afaceri și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) vizează modul în care este aplicată facilitatea fiscală pentru profitul reinvestit, prevăzută de articolul 22 din Codul fiscal. Controversa pornește de la interpretarea regulilor privind investițiile realizate cu fonduri europene și a generat numeroase controale fiscale, obligații suplimentare de plată și intenții de contestare în instanță din partea companiilor afectate, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Contribuabilii reclamă probleme majore la platformele ANAF: Site lent, SPV greu de folosit și servicii digitale slab evaluate

Controverse între firme și ANAF privind scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Companiile reclamă taxe suplimentare și interpretări contradictorii

Conform prevederilor Codului fiscal, profitul reinvestit în anumite echipamente tehnologice și programe informatice poate beneficia de scutirea de impozit pe profit. Totodată, normele metodologice precizează că valoarea profitului reinvestit se stabilește fără a ține cont de sursa de finanțare a activelor achiziționate, aspect pe care contribuabilii îl consideră esențial în interpretarea legii.

Reprezentanții mediului de afaceri susțin însă că, în cadrul unor inspecții fiscale desfășurate în ultimii ani, inspectorii ANAF au adoptat o interpretare diferită. Potrivit acestora, investițiile sunt împărțite în funcție de proveniența fondurilor, iar partea finanțată prin granturi europene este exclusă de la aplicarea facilității fiscale. În consecință, companiile sunt obligate să achite diferențe de impozit pentru perioade fiscale deja încheiate.

Pe lângă impozitul suplimentar stabilit în urma controalelor, firmele sunt obligate să plătească și accesorii, respectiv dobânzi și penalități calculate pentru anii verificați. În unele cazuri, reprezentanții companiilor afirmă că aceste costuri suplimentare ajung să reprezinte o parte importantă din suma principală datorată, ceea ce poate afecta semnificativ situația financiară a societăților vizate.

Companiile mai susțin că, anterior acestor controale, au solicitat clarificări din partea autorităților fiscale și au primit răspunsuri potrivit cărora facilitatea privind profitul reinvestit se aplică indiferent de sursa finanțării investiției. Tocmai această schimbare de interpretare este considerată de mediul de afaceri drept una dintre principalele probleme, deoarece generează impredictibilitate fiscală și creează dificultăți pentru firmele care au realizat investiții pe baza regulilor comunicate anterior de autorități.

Situația a determinat intervenția Camerei Consultanților Fiscali (CCF), organizația profesională care reprezintă consultanții fiscali din România. În luna ianuarie 2026, CCF a transmis Ministerului Finanțelor și ANAF o adresă oficială în care semnalează existența unor verificări fiscale desfășurate la nivel național, numeroase sesizări venite din partea membrilor și practici neunitare în aplicarea articolului 22 din Codul fiscal.

Potrivit documentului, există interpretări diferite chiar în interiorul instituțiilor statului, fiind semnalate opinii contradictorii între structurile de asistență ale ANAF, Direcția de legislație din cadrul Ministerului Finanțelor și inspectorii care efectuează controalele fiscale. Camera Consultanților Fiscali a solicitat intervenția Comisiei Fiscale Centrale, organism creat tocmai pentru soluționarea unor astfel de neclarități legislative și pentru stabilirea unei practici unitare.

La scurt timp după prima solicitare, CCF a transmis o nouă adresă pe aceeași temă, insistând asupra necesității unei clarificări oficiale. Cu toate acestea, până în prezent autoritățile nu au publicat o decizie care să stabilească modul unitar în care trebuie aplicată facilitatea fiscală la nivelul tuturor structurilor ANAF.

Subiectul a fost analizat în ultimele luni și de numeroși consultanți fiscali, care au atras atenția asupra riscurilor generate de lipsa unei interpretări clare a legislației. Specialiștii susțin că actuala situație creează incertitudine pentru companiile care au realizat investiții cu finanțare europeană și poate descuraja utilizarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea afacerilor.

La sfârșitul lunii ianuarie 2026, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că a dispus suspendarea controalelor pe această temă până la clarificarea situației. Cu toate acestea, reprezentanții mediului de afaceri afirmă că, și după această declarație, au continuat să fie emise decizii de impunere împotriva unor contribuabili, ceea ce a amplificat nemulțumirile.