Datoriile companiilor către stat au ajuns la 79,4 miliarde de lei în T3/2026, cel mai ridicat nivel de la sfârşitul lui 2024

Numărul societăţilor care înregistrează obligaţii neachitate către stat a crescut, de asemenea, la 48.781, faţă de 48.028 în trimestrul al doilea, ceea ce înseamnă peste 750 de companii în plus cu datorii.

Cele mai mari restanţe sunt concentrate în construcţii, comerţ şi transporturi, în timp ce Bucureştiul continuă să deţină cea mai mare pondere în totalul obligaţiilor restante.

Cea mai mare parte a sumelor datorate provine din obligaţiile către bugetul de stat, care însumează 58 de miliarde de lei, respectiv 73% din total.

Din această valoare, companiile au contestat obligaţii de 1,2 miliarde de lei, în scădere faţă de cele 1,7 miliarde de lei din trimestrul anterior.

Presiunea asupra bugetelor sociale este însă în creştere. Datoriile către bugetul asigurărilor sociale au ajuns la 15,9 miliarde de lei, cu 6,5% peste nivelul din T2/2026. În cazul bugetului asigurărilor de sănătate, restanţele au depăşit 5 miliarde de lei, după un avans trimestrial de 9,2%.

Singura categorie în care datoriile au scăzut este bugetul asigurărilor de şomaj, unde restanţele au însumat 494 de milioane de lei. Din această sumă, 787.959 de lei reprezintă obligaţii contestate.

La nivelul tuturor bugetelor, valoarea datoriilor contestate a coborât cu 28%, de la 1,76 miliarde de lei în trimestrul al doilea la 1,26 miliarde de lei în trimestrul al treilea. Acestea reprezintă aproximativ 1,6% din totalul restanţelor înregistrate de companii.

Bucureştiul concentrează peste 42% din datoriile firmelor

Distribuţia teritorială evidenţiază concentrarea restanţelor în Capitală şi în judeţele cu activitate economică intensă. Bucureştiul înregistrează datorii de 33,6 miliarde de lei, echivalentul a peste 42% din totalul naţional, aferente unui număr de 19.489 de companii.

Restanţele firmelor din Capitală au crescut cu 1,77 miliarde de lei într-un singur trimestru, aproape cât întregul avans înregistrat la nivel naţional, de 1,8 miliarde de lei.

După Bucureşti, cele mai mari valori ale datoriilor sunt raportate în Ilfov, cu 6,1 miliarde de lei, Constanţa, cu 3,9 miliarde de lei, şi Timiş, cu 2,8 miliarde de lei. Buzău şi Sibiu depăşesc, fiecare, pragul de 2,2 miliarde de lei.

La polul opus, Bihorul a înregistrat cea mai importantă reducere a restanţelor, de 22%, de la 1,8 miliarde de lei la 1,4 miliarde de lei. Vâlcea, Covasna şi Sălaj sunt judeţele cu cele mai mici valori ale datoriilor, sub 165 de milioane de lei fiecare.

Construcţiile şi comerţul, printre sectoarele cu cele mai mari restanţe

Construcţiile de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale reprezintă domeniul cu cele mai mari datorii către stat, de 5,08 miliarde de lei în trimestrul al treilea. Sectorul ocupă primul loc şi după numărul companiilor cu restanţe, respectiv 5.938 de firme.

Comerţul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor şi tutunului se află pe următoarea poziţie, cu datorii de peste 3 miliarde de lei

Una dintre cele mai puternice creşteri trimestriale apare în transportul terestru de călători, unde restanţele s-au mai mult decât dublat, de la 1,1 miliarde de lei în T2/2026 la 2,5 miliarde de lei în T3/2026. În acelaşi interval, numărul firmelor cu datorii din acest domeniu a crescut de la 1.048 la 1.190.

Alte sectoare cu obligaţii restante importante sunt comerţul cu ridicata specializat al altor produse, cu aproape 2,5 miliarde de lei, şi industria chimică, unde datoriile ajung la 2,2 miliarde de lei, concentrate la numai 36 de companii.

În industria colectării deşeurilor, restanţele au depăşit 2 miliarde de lei, după o creştere de 44% faţă de trimestrul anterior

Pe listă se mai află activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata, cu 1,9 miliarde de lei, transportul rutier de mărfuri, cu 1,8 miliarde de lei, şi construcţia de drumuri şi căi ferate, tot cu 1,8 miliarde de lei.

Datele provin din analiza RisCo, companie înfiinţată în 2014, care furnizează servicii de verificare, monitorizare şi evaluare a firmelor din România, pe baza informaţiilor financiare, juridice şi privind comportamentul de plată al acestora.

Citește și: Coface: Numărul insolvențelor din România a crescut cu 3,84% în 2025