Peste 200 de companii și organizații europene îi cer Ursulei von der Leyen o abordare echilibrată în revizuirea legislației privind tutunul

Semnatarii avertizează că măsurile insuficient fundamentate ar putea avea consecințe asupra locurilor de muncă, investițiilor și veniturilor fiscale, relatează EU Reporter.

Potrivit publicației, coaliția a transmis pe 3 noiembrie un apel pentru o evaluare mai amplă a consecințelor economice, sociale și asupra ocupării forței de muncă generate de eventualele modificări ale Directivei privind produsele din tutun și ale Directivei privind publicitatea produselor din tutun.

Printre semnatari se numără comercianți, tutungerii, distribuitori, fermieri și procesatori agricoli, companii din industria ospitalității și a ambalajelor, producători, precum și organizațiile care îi reprezintă la nivel european. Mesajul lor este că obiectivele de sănătate publică și competitivitatea economiei europene nu ar trebui tratate ca obiective incompatibile, iar viitoarele reguli ar trebui să aibă în vedere o consultare mai amplă și o aplicare mai eficientă a legislației existente.

„Nu cerem Comisiei să renunțe la ambițiile sale în materie de sănătate publică. Cerem să asculte, să își respecte propriile reguli și să se asigure că această revizuire este făcută corect”, a declarat Nathalie Darge, secretar general al Tobacco Europe, citată de EU Reporter.

Demersul vine în contextul în care instituțiile europene analizează adaptarea cadrului de reglementare la schimbările intervenite pe piață, inclusiv dezvoltarea noilor categorii de produse cu nicotină. Evaluarea realizată de Comisia Europeană a concluzionat că actualele norme au contribuit la reducerea fumatului și a deceselor asociate fumatului, dar a identificat și noi provocări, în special în ceea ce privește tinerii. Planul european de combatere a cancerului stabilește obiectivul reducerii fumatului sub pragul de 5% din populație până în 2040.

Coaliția solicită o evaluare mai amplă a impactului economic

Unul dintre principalele argumente avansate de semnatari vizează efectele economice ale unor noi măsuri de reglementare.

Conform datelor citate de EU Reporter dintr-un studiu S&P Global Market Intelligence din 2023, lanțul valoric european al tutunului și nicotinei susține peste 1,5 milioane de locuri de muncă, generează anual peste 107 miliarde de euro din accize și TVA și contribuie cu aproximativ 195 de miliarde de euro la PIB-ul Uniunii Europene. Publicația precizează însă că aceste cifre descriu amprenta economică a sectorului și nu demonstrează impactul economic net al unei anumite propuneri de reglementare.

Coaliția ridică, de asemenea, întrebări privind procesul de pregătire a revizuirii și solicită ca acesta să se bazeze pe dovezi mai solide și pe o consultare extinsă a părților afectate.

Un alt argument important al semnatarilor privește riscul extinderii comerțului ilicit. Coaliția solicită Comisiei Europene să acorde o atenție mai mare aplicării legislației existente și avertizează că restricții suplimentare pot crea, în anumite condiții, stimulente pentru orientarea consumatorilor către furnizori ilegali.

Potrivit datelor citate în articolul EU Reporter, un raport al Curții de Conturi Europene estimează la aproximativ 13 miliarde de euro anual pierderile de venituri asociate comerțului ilicit cu produse din tutun. Mesajul are o relevanță directă și pentru România. Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV) a anunțat că s-a alăturat coaliției europene, susținând necesitatea unei legislații coerente, proporționale și bazate pe dovezi, care să evalueze inclusiv eventualele efecte asupra comerțului ilicit.

În comunicatul publicat de AGERPRES , asociația arată că, potrivit celor mai recente estimări Novel Research citate de organizație, piața neagră a țigaretelor din România a ajuns la 13,9% din consum, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar pierderile pentru bugetul de stat sunt estimate la sute de milioane de euro anual. ACTIV atrage atenția și asupra faptului că produsele comercializate ilegal evită mecanisme precum verificarea vârstei, controlul calității, trasabilitatea și fiscalizarea.

În acest context, organizația românească susține că impactul asupra sănătății publice al viitoarelor măsuri ar trebui analizat împreună cu potențialele efecte asupra pieței ilicite și că noile reguli trebuie să poată fi aplicate efectiv.

Cei 200 de semnatari afirmă că sunt pregătiți să colaboreze cu Comisia Europeană pentru dezvoltarea unui cadru proporțional și bazat pe dovezi, care să urmărească obiectivele de sănătate publică, dar să ia în considerare și impactul asupra companiilor, locurilor de muncă, comunităților rurale și pieței ilicite.

În această perspectivă, apelul celor 201 organizații aduce în prim-plan întrebarea care va însoți următoarea etapă a dezbaterii europene: cum pot fi construite reguli care să ofere un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, dar care să fie, în același timp, proporționale, fundamentate pe dovezi și aplicabile în practică?