Deficitul bugetar a urcat la 5,39% din PIB, după primele nouă luni ale anului

La finalul lunii septembrie, deficitul bugetului general consolidat s-a ridicat la 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Ministerul Finanțelor afirmă că această evoluție marchează o „tendință de stabilizare”, întrucât ponderea în PIB este ușor mai mică decât cea raportată în perioada similară a anului trecut (5,47%).

Cu toate acestea, în comparație cu restul statelor europene, România continuă să se situeze pe ultimul loc, înregistrând cel mai ridicat nivel al deficitului din Uniunea Europeană, în timp ce media zonei euro rămâne considerabil mai redusă.

România a ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru a încheia anul cu un deficit bugetar estimat la 8,4% din PIB, ceea ce va amplifica presiunile asupra finanțelor publice în ultimele luni ale anului.

Ponderea cheltuielilor totale în PIB a urcat la 29,9%, față de 29,1% anterior, creștere determinată în principal de costurile cu asistența socială și de majorarea plăților aferente dobânzilor.

În primele luni ale anului, veniturile totale la buget au înregistrat un avans de 12,3% față de perioada similară din 2024, creștere susținută în proporții comparabile de resursele interne și de finanțările provenite din fonduri europene. Eliminarea unor facilități fiscale, în special în domeniile construcțiilor și IT, s-a reflectat puternic în încasările din impozitul pe venit, care au urcat cu 20,9%.

Presiunea pe buget continuă să se amplifice, pe fondul costurilor tot mai mari generate de dobânzi și de măsurile sociale

În primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au urcat la aproape 40 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13,32 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2024. Majorarea este determinată de expansiunea datoriei publice și de nivelul ridicat al dobânzilor. Totodată, s-au majorat și cheltuielile cu asistența socială, care au crescut cu 13,4%, evoluție influențată de procesul de recalculare a pensiilor din sistemul public.

Proiectele sprijinite din fonduri europene, au însumat 82,62 miliarde de lei, marcând o creștere de 10,26% față de 2024

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, sumele rambursate de Uniunea Europeană, alături de donațiile primite, au ajuns la 35,02 miliarde de lei, cu 42,8% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Citește și: Ilie Bolojan anunță câti bani va primi România din PNRR în 2026. Ce mesaj a transmis comisarul european cu care s-a întâlnit premierul

În același timp, cheltuielile destinate investițiilor, ce includ proiectele sprijinite din fonduri europene, au însumat 82,62 miliarde de lei, marcând o creștere de 10,26% față de 2024.

Această atragere masivă de fonduri europene este vitală pentru finanțarea dezvoltării și pentru a contrabalansa deficitul structural.

Noiembrie şi decembrie, luni decisive pentru bugetul pentru 2026

Potrivit acestuia, noiembrie şi decembrie vor fi nişte luni hotărâtoare şi pentru bugetul pentru anul următor.

„În decembrie ar trebui să avem pregătită legea bugetului, care va cuprinde ținta de deficit și principalele elemente ce vizează anul viitor, iar în noiembrie este necesar să adoptăm un pachet de măsuri care să permită ca, odată incluse în legea bugetului, să genereze efecte de stabilizare și pe parcursul anului următor.”

„Prin urmare, ne propunem să luăm măsuri, în cursul lunii noiembrie, pentru reducerea cheltuielilor, pentru creșterea încasărilor și pentru prioritizarea și eșalonarea investițiilor din bugetele naționale, astfel încât să găsim o formă de echilibru în bugetul național pentru anul 2026”, a explicat premierul Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că România își menține angajamentul de a continua aplicarea măsurilor necesare pentru o redresare economică durabilă. Șeful Executivului a precizat că pentru anul viitor obiectivul Guvernului este atingerea unui deficit bugetar apropiat de 6% din PIB.

Premierul Bolojan a subliniat că luna noiembrie va aduce câteva momente-cheie legate de relația României cu Uniunea Europeană. În prima parte a lunii, pe agenda Consiliului ECOFIN se va afla evaluarea gestionării deficitului excesiv de către țară. „Ne bazăm pe faptul că, în urma măsurilor adoptate, Comisia Europeană va recunoaște eforturile noastre și ne va acorda sprijinul necesar”, a precizat Bolojan.

Guvernul îşi propune pentru anul viitor o ţintă de deficit apropiată de 6%

Un alt subiect important este PNRR, care, odată aprobat şi în Consiliului ECOFIN, permite României să depună cererile de plată la final de an, în aşa fel încât să poată fi încasate granturile europene pentru a asigura continuarea investiţiilor şi pentru a menţine echilibrele financiare, a adăugat Ilie Bolojan.

„Ţinta de deficit pe care ne-o propunem pentru anul viitor trebuie să se apropie de 6%. Pentru asta, (…) măsurile pe care le vom adopta în luna noiembrie în pregătirea bugetului vor fi determinante şi Guvernul îşi propune să adopte aceste măsuri în aşa fel încât să menţinem capacitatea ţării noastre de a avea acces pe pieţe, să menţinem o stabilitate economică care, din a doua jumătate a anului, să îşi arate rezultatele şi să putem trece cât mai repede posibil prin această perioadă dificilă”, a mai explicat premierul.

Citește și: Ilie Bolojan, avertizat de comisarul european Valdis Dombrovskis: ”Este esențial să fie luate măsuri curajoase. Încă ne așteptăm ca deficitul bugetar să fie de 8,3%”