Deficitul bugetar scade cu 37% după primele șapte luni din 2026. Veniturile au crescut de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile

Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când deficitul ajunsese la 76,44 miliarde de lei, rezultă o reducere de 28,36 miliarde de lei, respectiv o scădere nominală de aproximativ 37%.

Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul bugetar s-a redus de la 3,99% din PIB în primele șapte luni ale anului trecut la 2,34% din PIB în 2026. Este o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale, evoluție pe care Ministerul Finanțelor o consideră un semnal al continuării procesului de consolidare fiscal-bugetară și al eforturilor de stabilizare a finanțelor publice.

Te-ar mai putea interesa și: Deficitul comercial al României a scăzut cu 2% în primul semestru, la 16,46 miliarde de euro

Deficitul bugetar scade cu 37% după primele șapte luni din 2026. Veniturile au crescut de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile

Potrivit ministerului, reducerea deficitului a fost susținută în principal de creșterea veniturilor bugetare și de controlul cheltuielilor publice. Veniturile au crescut cu 11,2% față de perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile totale au avansat într-un ritm mult mai redus, de 2,9%. Diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor a contribuit semnificativ la diminuarea deficitului.

Ministerul Finanțelor subliniază că ajustarea deficitului nu s-a realizat prin reducerea investițiilor publice. Dimpotrivă, investițiile au continuat să crească, ceea ce, în viziunea instituției, arată că efortul de consolidare fiscală s-a concentrat mai degrabă pe controlul cheltuielilor curente și pe îmbunătățirea colectării veniturilor. Astfel, autoritățile susțin că reducerea deficitului a fost însoțită de menținerea resurselor destinate dezvoltării și proiectelor de investiții.

Un alt element evidențiat de Ministerul Finanțelor îl reprezintă rambursările de TVA către companii. În primele șapte luni ale anului, statul a restituit firmelor peste 20,4 miliarde de lei, măsură prezentată de minister drept un sprijin pentru lichiditatea companiilor și pentru menținerea fluxurilor financiare necesare activității economice. Rambursarea TVA reprezintă, potrivit ministerului, una dintre modalitățile prin care politica fiscală poate susține direct mediul de afaceri, chiar și în contextul consolidării bugetare.

În același timp, autoritățile au pus accent pe investițiile finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit datelor prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, investițiile din aceste surse au înregistrat un avans de peste 60%. Guvernul consideră că menținerea și accelerarea acestor investiții este importantă pentru susținerea dezvoltării economice și pentru creșterea capacității economiei de a genera venituri pe termen lung.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a apreciat că rezultatele înregistrate după primele șapte luni arată că România continuă procesul de reducere a deficitului și de stabilizare a finanțelor publice. El a pus accent pe scăderea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului raportat la PIB și a prezentat evoluția drept rezultatul unei politici de gestionare a bugetului care încearcă să combine responsabilitatea fiscală cu măsuri de sprijin pentru economie.

Nazare a menționat, în acest context, atât rambursările de TVA către companii, cât și orientarea resurselor către investiții și proiecte de dezvoltare. Potrivit acestuia, obiectivul este ca măsurile de consolidare fiscală să nu blocheze activitatea economică, ci să creeze o bază mai stabilă pentru dezvoltarea viitoare.

Datele pentru primele șapte luni indică, astfel, o îmbunătățire semnificativă a poziției bugetare față de anul trecut: deficitul este cu aproape 28,4 miliarde de lei mai mic, iar ponderea sa în PIB a scăzut cu 1,65 puncte procentuale. În același timp, veniturile au crescut mult mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile au continuat să avanseze.

Pentru Ministerul Finanțelor, următoarea etapă este transformarea acestei stabilizări fiscale într-o creștere economică sustenabilă. Strategia prezentată de minister urmărește menținerea controlului asupra cheltuielilor, creșterea veniturilor și colectării, continuarea investițiilor și utilizarea fondurilor europene, astfel încât reducerea deficitului să fie compatibilă cu dezvoltarea economică.