Deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB după primele opt luni. Veniturile au crescut de peste două ori mai rapid decât cheltuielile

Deficitul bugetului general consolidat al României a scăzut cu aproximativ 31% în termeni nominali în primele opt luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ajungând la 59,42 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca pondere în PIB, deficitul s-a redus de la 4,51% la 2,89%, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de aproximativ 1,62 puncte procentuale, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai puta interesa și: Ilie Bolojan, mesaj pentru Standard & Poor’s: „Putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”

Deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB după primele opt luni. Veniturile au crescut de peste două ori mai rapid decât cheltuielile

Evoluția este explicată de Finanțe prin creșterea veniturilor într-un ritm mai rapid decât cel al cheltuielilor. Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 468,10 miliarde de lei, cu 11,4% mai mult decât în primele opt luni ale anului trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%, până la 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, veniturile au urcat de la 21,9% la 22,8%, iar cheltuielile au coborât de la 26,4% la 25,7%.

Veniturile fiscale au crescut cu 14,3%, până la 242,69 miliarde de lei. Un aport important l-au avut încasările din TVA, care au ajuns la 103,35 miliarde de lei, în creștere cu 25,2% față de perioada similară din 2025. Încasările din impozitul pe salarii și venit au avansat cu 8,1%, până la 42,86 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit au crescut cu 9,1%, la 29,55 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări au însumat 147,53 miliarde de lei, cu 7,1% peste nivelul de anul trecut, în timp ce impozitele și taxele pe proprietate au crescut cu peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.

Și fondurile europene au contribuit la creșterea veniturilor, sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori pentru plăți și prefinanțări ajungând la 43,38 miliarde de lei, cu 37,7% mai mult decât în primele opt luni din 2025.

Pe partea de cheltuieli, cele de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei față de anul trecut. Ministerul Finanțelor leagă reducerea de diminuarea unor sporuri și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026. Cheltuielile de personal au reprezentat 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, până la 67,83 miliarde de lei. O presiune importantă asupra bugetului este reprezentată de costurile cu dobânzile, care au ajuns la 42,05 miliarde de lei, în creștere cu 26,7%, respectiv 8,86 miliarde de lei. Acestea au reprezentat aproximativ 2% din PIB. Ministerul Finanțelor avertizează că reducerea necesarului de finanțare și consolidarea fiscală sunt importante pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 166,87 miliarde de lei, cu 0,3% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Acestea au fost influențate și de plățile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, care, pentru primele șapte luni din 2026, au însumat 236,64 milioane de lei.

Investițiile au avut însă o evoluție pozitivă. Cheltuielile pentru investiții, incluzând atât cheltuielile de capital, cât și proiectele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au ajuns la 97,05 miliarde de lei, cu 25,1 miliarde de lei peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut. Din această sumă, 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027.

Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%, față de anul trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, care în primele luni din 2025 au fost influențate de plata unor obligații restante, de capitalizarea Carpatica Feroviar România și de cheltuieli din domeniul apărării.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că execuția bugetară la opt luni indică o continuare a procesului de consolidare fiscală și a subliniat necesitatea menținerii unei politici prudente în perioada următoare. El a invocat presiunile ridicate asupra bugetului, spațiul fiscal limitat și factorii externi care pot influența economia și a susținut prioritizarea cheltuielilor și menținerea investițiilor esențiale.

După primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar era de 2,34% din PIB. Pentru întregul an 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB.