Decizia a fost discutată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor energiei din G7 cu International Energy Agency (IEA), care a cerut statelor membre să ia în calcul cea mai amplă intervenție de până acum pe piața petrolului.
Conflictul a provocat blocarea aproape totală a exporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, precum și o scădere a producției din regiune.
În acest context, prețurile petrolului au crescut puternic de la începutul conflictului, deși s-au stabilizat ulterior pe fondul informațiilor privind o posibilă eliberare a rezervelor strategice.
IEA a solicitat celor 32 de state membre să elibereze până la 400 de milioane de barili de petrol din stocurile strategice, potrivit ministrului economiei din Germany, Katherina Reiche. Cantitatea ar fi de peste două ori mai mare decât cea utilizată după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Pentru implementarea măsurii este necesar acordul tuturor statelor membre.
Reiche a declarat că Germania „se va conforma [cererii AIE] și va contribui la aceasta, deoarece Germania susține cel mai important principiu al AIE, acela de solidaritate reciprocă”.
Anterior, miercuri, Austria și Japan au confirmat că vor elibera petrol din stocurile lor. Potrivit unor informații din presă, IEA ar urma să confirme oficial eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele membrilor săi.
Totuși, această cantitate ar acoperi doar aproximativ trei sau patru zile din consumul global sau circa două săptămâni din volumul care tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz, spun analiștii.
După reuniunea cu IEA de miercuri, miniștrii energiei din G7 au declarat: „În principiu, susținem implementarea unor măsuri proactive pentru a aborda situația, inclusiv utilizarea rezervelor strategice.”
Statele membre și asociate ale IEA reprezintă aproximativ două treimi din producția globală de energie și circa 80% din consumul mondial.
Regulile agenției prevăd că toate statele membre trebuie să mențină rezerve strategice echivalente cu 90 de zile de consum național de petrol, pentru a face față unor perturbări majore ale aprovizionării.
Rezervele nu sunt depozitate într-un singur loc. Companii energetice precum Shell și BP păstrează stocuri în terminale și rafinării din Marea Britanie și pot include în aceste rezerve petrol aflat în alte locații.
Eliberarea rezervelor nu înseamnă apariția imediată pe piață a unui volum suplimentar de petrol, ci faptul că producătorii pun la dispoziție cantități mai mari pe care rafinăriile să le poată achiziționa. Analiștii din sectorul energetic citați de presă au avertizat însă că există o capacitate limitată de rafinare.
O altă problemă este caracterul ireversibil al unei astfel de măsuri. „Odată ce le eliberezi, ele nu mai există”, a declarat pentru BBC Nick Butler, fost șef de strategie la BP.
„Aceasta va fi prima discuţie pe această temă între membrii G7. Coordonarea economică este o problemă cheie pentru a avea un răspuns eficient şi util la situaţie”, a transmis Élysée Palace, în contextul în care France deține președinția G7 în acest an.
Luni, președintele francez Emmanuel Macron a evocat posibilitatea utilizării rezervelor strategice pentru a limita creșterea prețurilor petrolului provocată de războiul din Iran și extinderea conflictului către statele vecine producătoare de hidrocarburi.
După câteva zile de creșteri rapide, când prețul petrolului a urcat până aproape de 120 de dolari pe baril luni, cotațiile au scăzut marți după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a spus că războiul cu Iranul „aproape” s-a încheiat.
Investitorii au fost calmați și de anunțul IEA privind convocarea unei „reuniuni extraordinare” la Paris pentru a evalua necesitatea utilizării rezervelor strategice de hidrocarburi.