Știri politică

Germania: Ce opțiuni de coaliție există în Saxonia-Anhalt după alegerile regionale?

05 Sep, 19:21 • Daniela Oancea
AfD este creditată cu aproximativ 40% din voturi înaintea alegerilor pentru parlamentul regional din Saxonia-Anhalt, programate duminică, 6 septembrie, și se află cu mult înaintea CDU, însă partidul de extremă dreapta nu este sigur că va obține majoritatea mandatelor.
Germania: Ce opțiuni de coaliție există în Saxonia-Anhalt după alegerile regionale?

În cazul în care AfD nu poate forma singură guvernul, partidele tradiționale vor trebui să găsească o soluție pentru formarea unei majorități, într-un parlament în care CDU exclude atât o coaliție cu AfD, cât și una cu Stânga.

Cel mai recent sondaj Infratest dimap realizat pentru ARD, publicat la sfârșitul lunii august, indică 42% pentru AfD, față de 22% pentru CDU. Stânga este cotată cu 11%, SPD cu 8%, Verzii cu 6%, în timp ce FDP și BSW ar rămâne sub pragul electoral de 5%, cu 3%, respectiv 4%.

Un sondaj mai recent, realizat de Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF și publicat pe 3 septembrie, menține aceeași configurație, cu AfD la 41%, CDU la 23%, Stânga la 11,5%, SPD la 8,5% și Verzii la 6%. FDP și BSW sunt cotate cu câte 3%, respectiv 4%. Potrivit acestei cercetări, o majoritate absolută a AfD este considerată mai degrabă improbabilă.

Rezultatul Alternativei pentru Germania (AfD) ar reprezenta o creștere puternică față de alegerile din 2021, când partidul a obținut 20,8% din voturi. CDU, formațiunea premierului regional Sven Schulze, a obținut atunci 37,1%. SPD a avut 8,4%, Stânga 11%, iar Verzii 5,9%.

Pentru AfD, al cărei candidat principal este Ulrich Siegmund, miza este una istorică: partidul urmărește să ajungă pentru prima dată la conducerea unui guvern regional german.

Siegmund a declarat înaintea alegerilor că vrea să guverneze singur și că se va prezenta drept candidat la funcția de premier regional doar în cazul în care AfD obține majoritatea absolută.

Problema este că 42% din voturi nu înseamnă automat o majoritate de mandate. În Saxonia-Anhalt, Landtagul are în mod normal 83 de membri, dintre care 41 sunt aleși direct, iar celelalte mandate sunt distribuite prin sistem proporțional pe baza celui de-al doilea vot. Pentru distribuirea mandatelor pe liste se aplică pragul de 5%, iar în land nu există o clauză alternativă bazată pe obținerea unui anumit număr de mandate directe.

Prin urmare, numărul partidelor care reușesc să intre în parlament este esențial pentru calculul majorității. Cu cât mai multe formațiuni rămân sub pragul de 5%, cu atât mandatele sunt împărțite între mai puține partide, ceea ce poate permite AfD să obțină o proporție mai mare de mandate decât ponderea sa în voturile exprimate.

AfD a prezentat un program care include o politică mai dură privind migrația și deportările, măsuri privind așa-numita „remigrare”, modificări ale sistemului de radiodifuziune publică și schimbări în politica educațională și culturală. Printre propuneri se află interzicerea arborării steagurilor curcubeu în școlile publice și reducerea sau eliminarea unor finanțări pentru organizații active în domeniul democrației.

De ce este dificilă formarea unui guvern fără AfD

Partidele tradiționale exclud în prezent o coaliție cu AfD. În același timp, CDU a exclus și o alianță cu Stânga. Sven Schulze a declarat că nu va forma o coaliție cu AfD sau cu Stânga și că dorește să conducă landul „din centru”.

Actualul guvern regional de la Magdeburg este format din CDU, SPD și FDP. Sondajele indică însă faptul că această configurație își va pierde majoritatea, în condițiile în care FDP este sub pragul de 5%.

Nici o alianță între CDU, SPD și Verzi nu ar avea, potrivit sondajelor actuale, suficiente mandate pentru o majoritate. Cele trei formațiuni sunt creditate împreună cu aproximativ 36% din voturi în sondajul ARD

În acest context, una dintre variantele discutate este formarea unui guvern minoritar condus de CDU, care să depindă în anumite voturi de sprijinul Stângii.

Această soluție ar avea însă un cost politic ridicat pentru CDU. Partidul are o decizie internă care exclude coalițiile și formele similare de cooperare atât cu AfD, cât și cu Stânga. Schulze a evitat până acum să spună că ar accepta explicit ca un guvern CDU să fie tolerat de Stânga, dar a lăsat deschisă problema unor majorități parlamentare punctuale.

Reuters relata la începutul acestei săptămâni că Schulze a sugerat că ar putea rămâne în funcție și în fruntea unui guvern minoritar. El a precizat că în cabinetul său nu vor exista miniștri ai AfD sau ai Stângii, ceea ce lasă posibilitatea ca CDU să caute sprijin punctual în parlament pentru anumite decizii.

Ce rol poate avea Stânga

Stânga, care este creditată cu aproximativ 11% din voturi, ar putea deveni decisivă în cazul în care CDU, SPD și Verzii nu ajung singuri la o majoritate.

Candidata principală a Stângii, Eva von Angern, a semnalat disponibilitatea pentru discuții și a spus că formațiunea este pregătită să facă ceea ce este necesar pentru a împiedica AfD să ajungă la putere. Ea a transmis însă că sprijinul nu ar fi necondiționat.

Liderul grupului parlamentar al Stângii din Bundestag, Sören Pellmann, a declarat, la rândul său, că partidul nu va susține „cu orice preț” instalarea unui premier regional din partea CDU și că ar dori să aibă un cuvânt de spus asupra politicilor publice, inclusiv în domeniul securității interne, educației și serviciilor medicale din zonele rurale.

Pentru CDU, o asemenea înțelegere ar fi dificil de prezentat drept o coaliție propriu-zisă, având în vedere decizia de incompatibilitate a partidului. O guvernare minoritară care să obțină sprijin punctual de la Stânga ar fi însă diferită formal de o coaliție CDU-Stânga.

Majorități variabile și posibilitatea unui guvern minoritar

Un alt scenariu este ca un guvern CDU să funcționeze fără o majoritate parlamentară stabilă și să negocieze sprijinul pentru fiecare proiect de lege în parte.

În acest caz, parlamentarii AfD ar putea vota uneori pentru proiectele guvernului. Unele voci din CDU au susținut deja ideea că un proiect nu trebuie respins doar pentru că primește voturile AfD, deși conducerea partidului exclude o coaliție cu formațiunea de extremă dreapta.

O asemenea situație ar fi însă extrem de controversată în CDU, tocmai din cauza deciziei partidului privind cooperarea cu AfD.

Ce se întâmplă dacă nu există un acord rapid

Saxonia-Anhalt are o particularitate constituțională importantă: nu există în prezent un termen-limită pentru alegerea unui nou premier regional. O modificare a Constituției landului adoptată în 2020 a eliminat termenul care exista anterior, pentru a permite mai mult timp pentru negocieri în cazul unui parlament fragmentat.

Prin urmare, în cazul unor negocieri dificile, guvernul aflat în funcție poate continua pentru o perioadă cu atribuții de administrare curentă, până când se conturează o nouă majoritate.

Alegerea premierului regional presupune însă un mecanism care poate schimba radical raportul de forțe. În primele două tururi de scrutin este necesară majoritatea tuturor deputaților. Dacă aceasta nu este obținută, iar parlamentul nu decide încetarea anticipată a legislaturii, se ajunge la un al treilea tur, în care este suficientă majoritatea voturilor exprimate.

Acest mecanism înseamnă că un candidat poate ajunge premier regional fără ca partidul său să dețină majoritatea mandatelor.

BSW ar putea schimba calculele

BSW, formațiunea fondată de Sahra Wagenknecht, este una dintre necunoscutele ale alegerilor. În sondajele recente, partidul este situat la 4%, sub pragul de 5%, dar diferența față de prag se află în marja de eroare a sondajelor.

Formațiunea a susținut un model în care AfD nu ar fi exclusă din procesul parlamentar, dar în care guvernul ar fi condus de o persoană independentă de partide și ar funcționa pe baza unor majorități variabile.

BSW a sugerat că, dacă celelalte partide nu acceptă acest model, s-ar putea abține în turul al treilea al alegerii premierului. O astfel de abținere ar putea modifica radical rezultatul, deoarece în acel tur sunt luate în calcul voturile exprimate pentru candidați.

Siegmund a respins însă ideea de a ajunge premier printr-o asemenea procedură și a spus că își dorește o majoritate politică stabilă pentru un mandat de cinci ani.

„Modelul Magdeburg” oferă un precedent

Guvernele minoritare nu reprezintă o noutate în Saxonia-Anhalt. Cel mai cunoscut precedent este așa-numitul „model Magdeburg”, din anii 1990.

În 1994, SPD a format, sub conducerea lui Reinhard Höppner, un guvern minoritar roșu-verde, tolerat de PDS, predecesoarea formațiunii Die Linke. După ieșirea Verzilor din parlamentul regional în 1998, guvernul a continuat ca administrație minoritară condusă exclusiv de SPD și a rămas în funcție până la alegerile din 2002.

Höppner însuși a fost ales premier în al treilea tur de scrutin din 1994. El a obținut 48 de voturi, față de 37 pentru candidatul CDU, în timp ce 10 deputați s-au abținut.

Și alte landuri germane au avut guverne minoritare, iar în prezent există astfel de formule în Turingia și Saxonia.

Un parlament fragmentat complică formarea unei majorități

Rezultatul alegerilor din Saxonia-Anhalt va depinde nu doar de scorul AfD, ci și de numărul formațiunilor care vor trece pragul electoral de 5%. Dacă FDP și BSW rămân în afara parlamentului, ponderea mandatelor va fi concentrată în mâinile CDU, AfD, Stângii, SPD și Verzilor.

În scenariul indicat de sondajele recente, AfD ar fi departe de o majoritate clară, dar ar fi suficient de puternică pentru a face dificilă orice formulă alternativă. ZDF estimează că, potrivit propriului sondaj, o majoritate fără AfD ar putea fi obținută printr-o combinație CDU, Stânga, SPD și Verzi, însă o asemenea formulă ar presupune ca CDU să accepte sprijinul sau participarea Stângii, lucru pe care conducerea partidului îl respinge în prezent.

Politologul Oliver Lembcke de la Universitatea Ruhr din Bochum a sintetizat problema pentru Reuters: „Cu cât parlamentele devin mai fragmentate, cu atât compromisurile devin mai necesare.” În același timp, o parte dintre alegători percep tocmai aceste compromisuri drept dovada că sistemul politic nu mai funcționează. „Aici se află un paradox fundamental al alegerilor regionale actuale”, informează publicația germană Tagesschau.

Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt programate pentru 6 septembrie. O victorie a AfD, chiar fără obținerea unei majorități absolute, ar pune CDU și celelalte partide în fața unei negocieri dificile privind formarea guvernului și ar putea deveni un test important pentru politica germană de excludere a AfD de la guvernare.

Citește și: Friedrich Merz va pierde alegerile regionale de duminică – indiferent de rezultat (Politico)

Urmărește Daily Business pe Google News
Alte articole