Guvernul explică majorarea impozitelor locale. De ce era „inevitabilă” reforma și unde ajung banii

Guvernul României a venit duminică, 11 ianuarie, cu explicații detaliate în urma reacțiilor negative generate de majorarea impozitelor și taxelor locale pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule. Executivul susține că măsura era inevitabilă, necesară și asumată de mai mulți ani, subliniind totodată că toți banii colectați rămân la bugetele primăriilor, nu la bugetul de stat, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Polonia va contesta acordul UE–Mercosur la CJUE. Guvernul promite „o bătălie legală” pentru protejarea fermierilor

Guvernul explică majorarea impozitelor locale. De ce era „inevitabilă” reforma și unde ajung banii

Potrivit Guvernului, unul dintre principalele motive care au stat la baza acestei reforme este gradul foarte scăzut de încasare a impozitelor locale, precum și faptul că acestea nu au fost actualizate ani la rând cu rata inflației. Consecința directă a fost pierderea unor venituri importante pentru autoritățile locale, accentuarea inechităților între contribuabili și creșterea dependenței primăriilor de transferurile de la bugetul central.

Executivul arată că România se afla printre țările europene cu cea mai mică pondere a veniturilor obținute din impozitarea proprietății, doar 0,55% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85%. În plus, existau discrepanțe majore între localități în ceea ce privește nivelul impozitelor, iar în cazul persoanelor fizice valoarea acestora nu reflecta valoarea reală de piață a clădirilor. Mai mult de o treime din impozitele datorate nu erau colectate, situație care a generat pierderi bugetare semnificative și a afectat performanța administrației publice locale.

Guvernul afirmă că reforma impozitării proprietății era inevitabilă și nu mai putea fi amânată. Aceasta fusese deja asumată de România încă din perioada 2021–2022, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și în toate negocierile purtate cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar. Măsura este inclusă și în Planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu, precum și în angajamentele oficiale asumate de Guvernul României în decembrie 2024 și aprobate de Comisia Europeană în ianuarie 2025.

Deși discuțiile despre impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață au avut loc de-a lungul mai multor ani, Executivul recunoaște că decizia a fost amânată de guvernele anterioare, din lipsă de asumare politică. Această întârziere a pus în pericol atragerea fondurilor europene, riscând amânarea cererilor de plată din PNRR (tranșele 4 și 5), în valoare de aproximativ 300–500 de milioane de euro, și a contribuit la accentuarea dezechilibrelor bugetare.

În ceea ce privește momentul adoptării măsurilor, Guvernul explică faptul că acestea au fost necesare pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor din PNRR. Intrarea lor în vigoare a fost întârziată de deciziile Curții Constituționale din luna decembrie, de contestațiile formulate de opoziție și de procedurile legale aferente, ceea ce a afectat și depunerea cererii de plată numărul 4 către Comisia Europeană.