Bolojan a detaliat structura noii legi, confirmând două elemente esențiale: plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani. Această modificare, față de propunerea inițială de 10 ani, a rezultat în urma discuțiilor dintre reprezentanții magistraților și președintele României, fiind acceptată pentru a se evita un nou blocaj și pentru a asigura implementarea graduală a noilor reguli.
„Ministerul Muncii a trimis spre avizare proiectul. Din semnalele publice, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune ca să primim un aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiții ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă avem avizul, joi în ședința de Guvern, cel târziu vineri, să declanșăm procedura de angajare a răspunderii Guvernului pe acest proiect”, a spus premierul.
Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan, despre componenta de transporturi: „Nordul o să fie conectat de București, de sudul României”
Premierul a explicat că, anual, durata de activitate necesară pentru pensionare va crește cu un an, până la atingerea vârstei standard după 15 ani.
„Proiectul conține două elemente importante: termenul de intrare în vigoare și procentul maxim al pensiei din salariul net. Am solicitat extinderea perioadei de tranziție față de cei 10 ani de creștere a vârstei de pensionare și am acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani. Așadar, în fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu încă un an și peste 15 ani se va ajunge la pensionarea la vârsta standard”, a afirmat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a subliniat că procentul maxim de 70% va rămâne neschimbat, în pofida dezbaterilor din spațiul public.
„Am rămas pe procentul inițial: pensia în magistratură nu va depăși 70% din ultimul salariu net”,a subliniat premierul.
El a justificat urgența adoptării legii prin trei motive principale: necesitatea respectării termenului-limită de 28 noiembrie prevăzut în PNRR pentru reforma pensiilor speciale, corectarea unei inechități percepute de populație în raport cu sistemul general de pensii și asigurarea sustenabilității bugetare pe termen lung.
„Sunt trei motive importante: termenul de 28 noiembrie, legat de accesarea fondurilor europene; corectarea unei nedreptăți, pentru că românii percep ca firească egalitatea dintre vârsta de pensionare și procentul din ultimul salariu; apoi o economie sănătoasă și sustenabilă pentru anii următori”, a spus premierul.
Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan-Raffaele Fitto: Dialog între Comisia Europeană și Guvernul României pentru implementarea PNRR și prioritățile strategice din Europa de Est