Ilie Bolojan a precizat că majorarea TVA era inevitabilă, având în vedere situația critică a României privind deficitul bugetar și relațiile cu partenerii europeni.
Pentru a evita blocarea fondurilor europene și o posibilă incapacitate de plată, Guvernul a fost nevoit să prezinte un plan de măsuri fiscale înainte de Consiliul Ecofin din iulie, în contextul declanșării procedurii de deficit excesiv.
„Dacă nu veneam cu un plan de măsuri imediat, ni s-ar fi suspendat fondurile europene. S-a declanşat această procedură de deficit excesiv şi, dacă nu prezentam până la jumătatea lunii iulie, când a fost Consiliul Ecofin, acest plan, care să ne genereze atât creşteri de venituri, cât şi scăderi de taxe, am fi fost într-o situaţie în care, pe fondul blocării fondurilor europene, cu siguranţă am fi intrat în incapacitate de plată.”
Premierul României, Ilie Bolojan, a explicat că orice majorare a taxelor, indiferent de amploarea ei, are un impact direct asupra pieței și, implicit, asupra prețurilor. Potrivit acestuia, creșterile de taxe s-au resimțit deja în costul produselor de zi cu zi, fapt care a fost perceput clar de către populație.
„Orice fel de creştere de taxe, de 2 procente, de 5 procente, înseamnă un efect în piaţă. Deci au crescut preţurile la multe produse pe care le cumpără fiecare zilnic şi asta a fost perceput de către oameni”, a transmis Ilie Bolojan, premierul României.
Ilie Bolojan a precizat că măsurile adoptate de Guvern, deși nepopulare, au fost indispensabile pentru stabilizarea bugetului: „Acest tip de măsuri nu au cum să fie aplaudate, sunt măsuri de corecţie, pe care am fost pus în situaţia să le pun în practică şi, subliniez, acestea sunt doar un pachet de măsuri.”
„Ce trebuie să înţeleagă toţi românii este că noi am luat credite foarte mari în ultimii 4-5 ani de zile, an de an am crescut foarte mult creditele. (…) S-au mărit pensii şi salarii mai mult decât inflaţia, am dezvoltat investiţii, ne-am extins cu aparatul public mai mult decât puteam duce, deci am cheltuit destul de mulţi bani.”
Ilie Bolojan a explicat că, în ultimii ani, România a trăit peste posibilități, a luat împrumuturi masive pentru a finanța cheltuielile publice: „Plătim dobânzi mult mai mari, datorită faptului că agenţiile de rating ne-au catalogat ca un stat cheltuitor, care nu are disciplină fiscală, care nu respectă angajamentele. Atunci noi plătim practic nişte dobânzi mult mai mari şi dobânzile plătite de noi, cumulate, sunt aşa cum am avea un grad de îndatorare de peste 100% din PIB.
Bolojan a spus că România ajunge să plătească anual dobânzi de aproximativ 3% din PIB, o povară care limitează drastic spațiul de manevră bugetar
“Plătim dobânzi mult mai mari decât cele pe care le plătesc alte ţări şi am ajuns ca într-un an de zile, cum va fi anul viitor, totalul dobânzilor pe care le plăteşte România să fie 3% din PIB.”
„Atunci când vorbim de deficite pe care trebuie să le atingem, de puţin peste 6%, practic jumătate din acest 6% reprezintă doar dobânzile”, a afirmat Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă să își piardă spațiul fiscal dacă nu reduce semnificativ cheltuielile publice. Acesta a subliniat că nivelul ridicat al împrumuturilor limitează posibilitatea Guvernului de a finanța investiții și programe suplimentare, întrucât diferența bugetară disponibilă este foarte mică, insuficientă pentru a susține noi cheltuieli fără a destabiliza finanțele statului.
„Orice Guvern vine, orice premier ar fi, dacă nu reduce în continuare cheltuielile la modul serios, nu va mai avea spaţiu fiscal, pentru că ne îndatorăm în continuare şi ar trebui să înghesuim toate cheltuielile, toate investiţiile suplimentare în diferenţa aia, care este de fapt jumătate din 6%, ceea ce nu se poate.”
Premierul Ilie Bolojan a avertizat că România trebuie să reducă urgent cheltuielile bugetare, subliniind că un deficit anual de 30 de miliarde de euro nu poate fi corectat rapid și nici printr-un singur set de măsuri. Potrivit acestuia, ajustarea fiscală trebuie să fie un proces gradual și susținut, pentru a restabili echilibrul economic al țării.
“Ceea ce trebuie să facem în continuare este să ne reducem cheltuielile, pentru că dacă nu facem asta, astfel de diferenţe, 30 de miliarde de euro în plus, cheltuite în fiecare an, nu pot fi corectate de pe-o zi pe alta şi doar cu un singur pachet de măsuri”, a transmis premierul României, în cadrul emisiunii Observator cu Alessandra Stoicescu.
Ilie Bolojan susține că statul nu este neputincios, însă toleranța miniștrilor, legile prost gândite și procedurile dezechilibrate au permis ca, în multe companii, managerii să profite de cadrul legal pentru a încheia contracte de management pe mai mulți ani, avantajoase doar pentru ei.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/10/Ilie-Bolojan-institutii-1024x683.jpg)
„Statul nu este neputincios, spune Ilie Bolojan, dar prin tolerarea de către miniştri în ultimii ani, prin legi care au fost adoptate prost, prin proceduri care au debalansat lucrurile, într-o bună parte din companii oamenii, profitând de legi altfel normal gândite, şi-au făcut contracte de management pe câţiva ani de zile.”
„Nepunându-se condiţii să facă performanţă, nu au niciun fel de forţare pentru a face performanţă. Avem cazuri, cum sunt la câteva companii, ca la Romatsa, unde conducerea şi-a majorat salariile de la 72.000 de lei lunar la 142.000 de lei lunar brut. Asta înseamnă aproape 20.000 de euro salariul net.”
„În momentul în care o companie are monopol în orice condiţii, astfel de creşteri, de dublări de salarii, chiar dacă sunt teoretic acoperite de spaţiile legale sunt total anormale. Cei care au acceptat această chestiune nu ţin cont de realităţi.”
Ilie Bolojan a vorbit și despre Administraţia Canalelor Navigabile, unde profitul a scăzut foarte mult dar salariile directorilor s-au dublat.
Ilie Bolojan a criticat contractele dezechilibrate, prin care angajații sau partenerii beneficiază de drepturi extinse, iar cealaltă parte rămâne cu obligații, explicând că astfel de acorduri sunt greu de corectat și împiedică performanța managerială. Potrivit acestuia, majorarea salariilor într-un context de scădere a profitului evidențiază efectele negative ale acestor contracte prost gândite sau tolerate în mod neglijent.
„În condiţiile în care îţi scade profitul, îţi mai şi majorezi salariile? Acest tip de contracte, total debalansate, care au fost tolerate, care au fost făcute prost, acum sunt foarte greu de spart. Este ca un contract comercial, încheiat total greşit, în care cel cu care aţi încheiat contractul are doar drepturi şi dumneavoastră aveţi doar obligaţii. Atunci este foarte greu, dacă el nu tratează lucrurile serios, să poţi să execuţi acel contract cât timp a fost încheiat prost în mod premeditat, sau pur şi simplu a fost o delăsare totală, pentru că dacă unui manager nu îi pui condiţii în care să facă performanţă nu ai făcut nimic.”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că negocierile pentru accesarea fondurilor europene prin creditul SAFE se vor încheia în a doua jumătate a lunii noiembrie. Ulterior, planurile de dotări vor fi supuse aprobării în cadrul ședinței CSAT și vor fi prezentate Comisiei Europene.
„Important este că ţările europene şi-au luat fiecare un angajament să îşi asigure într-o pondere mai mare apărarea. Şi ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene din creditul SAFE, suntem în situaţia în care practic negocierile sunt într-o fază avansată. În a doua jumătate a lunii noiembrie ele vor fi finalizate. Va fi convocat un CSAT care va aproba planurile noastre de dotări pe care le vom prezenta Comisiei Europene, în aşa fel încât să facem ceea ce ţine de noi în primul rând pentru apărarea ţării noastre şi, sigur, să colaborăm cu aliaţii noştri pentru ca toate planurile NATO care rămân în picioare să fie operaţionale în anii următori”, a spus Bolojan la Antena 1.
El a adăugat că o dotare bună pentru Armata României, o armată operaţională, înseamnă, practic, o poliţă de asigurare pentru orice fel de situaţie.
„Cum un cetăţean responsabil îşi asigură casa, la fel cum o firmă îşi asigură investiţiile pe care le face pentru orice fel de evenimente, o ţară raţională îşi bugetează cheltuieli de apărare rezonabile, pe care le poate suporta, şi asta trebuie să facem, şi îşi dotează armata într-o manieră profesionistă”, a menţionat acesta.