Invitat la Radio România Actualități, premierul Ilie Bolojan a abordat temele relansării economice și reformei administrației publice, în contextul eforturilor Guvernului de a recâștiga încrederea mediului de afaceri și a populației, după o perioadă marcată de presiuni fiscale și dezechilibre bugetare, a relatat Mediafax.
„Atâta timp cât nu se rezolvă aspectele care deranjează foarte mult oamenii, este greu să existe o încredere socială serioasă. În a doua jumătate a acestui an se vor vedea, treptat, efectele acestor măsuri.”
„Asta înseamnă că va trebui să ne scadă inflația. Acest an este un an în care măsurile de corectare a deficitului se vor încheia. Nu vor mai crește taxe și impozite, greutatea va fi preluată și de către aparatul de stat.”
Ilie Bolojan a mai afirmat că presiunea ajustărilor bugetare nu va mai fi transferată către mediul privat şi populaţie, ci va fi asumată inclusiv de aparatul de stat, în contextul finalizării etapelor de corectare a deficitului. Premierul a adăugat că România are perspective de dezvoltare în următorii ani, cu condiţia consolidării economiei pe baze solide.
„Vor fi pachete care să stimuleze anumite domenii relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, prin măsuri de simplificare, debirocratizare și de scurtare a termenelor de avizare, precum și prin termene de sprijin, astfel încât să ne punem economia pe baze sănătoase, iar România să se dezvolte în următorii ani.”
Premierul a declarat că Guvernul are ca obiectiv stabilizarea economică şi crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea României pe termen mediu şi lung, prin stimularea investiţiilor şi reducerea birocraţiei care frânează proiectele economice, menţionând totodată că este avută în vedere creşterea vârstei de pensionare.
„Vor fi pachete care să stimuleze anumite domenii relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, prin măsuri de simplificare, debirocratizare și de scurtare a termenelor de avizare, precum și prin termene de sprijin, astfel încât să ne punem economia pe baze sănătoase, iar România să se dezvolte în următorii ani.”
Referindu-se la subiectul sensibil al vârstei de pensionare, premierul a precizat că eventualele modificări vor fi reglementate ulterior, printr-un proiect legislativ separat de cel privind reforma administraţiei publice.
„Creșterea vârstei de pensionare va fi adoptată printr-un proiect ulterior legislației privind reforma în administrație.”
Ilie Bolojan a precizat că aceste modificări nu se aplică întregii populații active, ci vizează anumite categorii care se pensionează la vârste mult sub media europeană, subliniind că sistemul actual nu mai este sustenabil pe termen lung.
„Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani. Nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi.”
În altă ordine de idei, prim-ministrul României a comparat aceste „ajustări economice” cu tratarea unui om bolnav care trece prin „dureri și depunde eforturi pentru a se vindeca după ce merge la medic”.