Unul dintre cele mai cunoscute exemple este Malta. Statul insular, cu puțin peste jumătate de milion de locuitori, și-a construit în ultimele două decenii o reputație solidă în industria iGaming, devenind sediul regional pentru sute de companii care operează pe piețele europene.
Succesul nu a venit întâmplător. Autoritățile au investit într-un sistem de licențiere bine reglementat, au creat un mediu fiscal competitiv și au oferit stabilitate legislativă, elemente pe care investitorii le caută înainte de a lua decizia de a deschide un nou centru operațional.
Rezultatul este un ecosistem care generează anual miliarde de euro pentru economia locală și susține zeci de mii de locuri de muncă directe și indirecte. Pe lângă dezvoltatori software și specialiști IT, industria a atras experți în marketing digital, analiză de date, cybersecurity, conformitate, relații cu clienții și servicii financiare.
Deși nivelul taxelor este important, investitorii spun că predictibilitatea este cea care influențează cu adevărat decizia de a intra pe o anumită piață. Modificările frecvente ale legislației sau lipsa unor reguli clare pot determina companiile să își mute rapid operațiunile către alte jurisdicții.
Acesta este motivul pentru care, pe lângă Malta, și teritorii precum Gibraltar sau Insula Man au devenit puncte de referință pentru companiile din iGaming. În paralel, Estonia a atras numeroase afaceri din tehnologie prin digitalizarea administrației și simplificarea proceselor birocratice, iar Irlanda continuă să fie una dintre destinațiile preferate ale marilor companii din sectorul IT.
Pentru România, aceste exemple sunt relevante deoarece demonstrează că investițiile sunt influențate de întregul climat economic, nu doar de nivelul impozitelor. Disponibilitatea specialiștilor, infrastructura digitală și stabilitatea legislativă sunt criterii analizate atent înaintea oricărei investiții importante.
Specialiștii din industria iGaming explică faptul că, spre exemplu, cazinouri online străine aleg, de regulă, jurisdicții cu un cadru legislativ stabil și predictibil înainte de extinderea pe alte piețe europene. În practică, majoritatea operatorilor internaționali funcționează în mai multe state, însă pentru a activa legal în
România trebuie să respecte cadrul de reglementare impus de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și să obțină licența necesară.
Exemplul Maltei arată că dezvoltarea unei industrii nu înseamnă doar venituri generate din activitatea companiilor respective. În jurul acestora apare un întreg ecosistem economic format din firme de consultanță, avocatură, contabilitate, marketing, resurse umane, servicii IT și imobiliare.
Același model poate fi observat și în alte industrii digitale, unde fiecare investiție importantă produce efecte în lanț asupra economiei locale și contribuie la crearea unor locuri de muncă bine plătite.
Pentru România, care dispune deja de un sector IT competitiv și de specialiști apreciați la nivel european, provocarea rămâne menținerea unui cadru legislativ predictibil și stimularea investițiilor cu valoare adăugată ridicată. Într-o economie în care competiția pentru capital este tot mai intensă, experiența unor state precum Malta demonstrează că stabilitatea și încrederea pot deveni avantaje economice la fel de importante precum nivelul taxelor.