„În realitate, utilitatea Kajei Kallas este foarte limitată, iar ea dublează activitatea diplomatică a statelor membre”, a declarat Charles-Henri Gallois, consilier al președintelui Adunării Naționale, Jordan Bardella. „Nimeni nu îi recunoaște legitimitatea, în special SUA și nici China.”
Declarațiile scot la iveală tensiunile tot mai mari privind puterea Uniunii Europene, în condițiile în care partidele naționaliste din Franța, Germania și Polonia încearcă să recupereze atribuții de la Bruxelles, iar politica externă se numără printre principalele lor ținte.
Aceste poziții sporesc presiunea asupra Kajei Kallas și asupra Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), implicat de mai mult timp într-o dispută privind competențele în materie de politică externă cu Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen.
În viziunea reprezentanților Adunării Naționale din Franța, serviciul diplomatic al UE nu este doar o risipă de bani publici, ci și un obstacol în calea statelor europene care vor să își afirme influența pe scena internațională.
Un exemplu este Ucraina, dosar în privința căruia Kaja Kallas și Marine Le Pen au poziții profund diferite, deși nu s-au confruntat public pe această temă.
Fostul premier estonian este unul dintre cei mai vehemenți critici ai președintelui rus Vladimir Putin și un susținător ferm al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
În schimb, Le Pen susține organizarea unei conferințe internaționale de pace pentru soluționarea conflictului și afirmă că Europa nu mai dispune de resurse financiare pentru a le oferi Ucrainei.
Kaja Kallas „a folosit un limbaj foarte belicos în privința Ucrainei”, a declarat Jean-Paul Garraud, europarlamentar al Adunării Naționale. „Susținem Ucraina, dar dacă ne-am exprima în acest fel, am ajunge într-o stare de război total cu Rusia”, a adăugat acesta.
Marine Le Pen și-a îndreptat cele mai dure atacuri împotriva Ursulei von der Leyen, pe care extrema dreaptă o acuză de mult timp că își depășește atribuțiile. Însă Kaja Kallas și Serviciul European de Acțiune Externă riscă să devină victime colaterale ale unei eventuale președinții de extremă dreapta în Franța.
Le Pen este principala favorită înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Într-o vizită recentă la Bruxelles, aceasta a promis că va reduce dimensiunea Uniunii Europene dacă va ajunge la putere.
„Franța nu va mai accepta ca Comisia să exercite competențe diplomatice și cu atât mai puțin competențe militare sau de informații”, le-a declarat ea jurnaliștilor.
Potrivit celor patru reprezentanți ai Adunării Naționale, care au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber, reducerea dimensiunii instituțiilor europene ar include și limitarea drastică a atribuțiilor Serviciului European de Acțiune Externă.
O asemenea măsură ar pune Adunarea Națională pe o traiectorie de confruntare cu partidele proeuropene, care consideră serviciul diplomatic al UE un instrument esențial, în condițiile în care competiția și tensiunile de pe scena internațională sunt tot mai intense.
„Dacă Marine Le Pen va deveni președinta Franței, își va da repede seama că … Franța este o țară de dimensiune medie pe scena mondială”, a declarat eurodeputatul irlandez Barry Andrews, din grupul Renew, care prezidează Comisia pentru dezvoltare a Parlamentului European.
„Fără puterea colectivă a Europei, Franța nu are nicio șansă să țină piept singură Statelor Unite sau Chinei”, a spus acesta.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a răspuns criticilor. „În întreaga Europă, extrema dreaptă se opune însăși ideii de cooperare europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al SEAE.
„Diplomația UE apără interesele europene, inclusiv pe cele ale Franței. Rețeaua globală de delegații a UE reprezintă un atu strategic major”, a declarat oficialul pentru POLITICO, ca reacție la comentariile lui Le Pen.
Ofensiva împotriva Kajei Kallas și a diplomaților europeni vine și în contextul în care Adunarea Națională se pregătește pentru o confruntare cu Comisia Europeană pe tema contribuției Franței la bugetul UE, în cazul în care va câștiga alegerile.
Luna trecută, partidul a prezentat un plan de reducere cu 11 miliarde de euro a contribuției Franței la bugetul UE pentru 2027, estimată în prezent la aproximativ 30 de miliarde de euro.
Sondajul agregat POLITICO Poll of Polls o plasează pe Le Pen la 34% în primul tur al alegerilor prezidențiale, cu mult înaintea liderului extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon, cotat cu 17%, și a candidatului de centru-dreapta Édouard Philippe, cu 16%. Sondajele sugerează, de asemenea, că Le Pen ar câștiga un eventual tur al doilea în fața majorității contracandidaților săi posibili.
Deși Franța nu ar putea reduce unilateral bugetul SEAE, Adunarea Națională afirmă că are aliați în Italia, în partidul naționalist spaniol Vox, care ar putea ajunge să colaboreze cu formațiunea de centru-dreapta după alegerile din această lună, și în Cehia condusă de Andrej Babiš.
„SEAE este foarte bun pentru prietenii prietenilor, care vor să obțină locuri de muncă”, a declarat un reprezentant al Adunării Naționale. „Imobilele cumpărate sau închiriate de SEAE reprezintă o risipă de bani. Sunt șocat de sumele implicate în contractele locale. Este de necrezut”, a afirmat un eurodeputat al Adunării Naționale.
Criticile lui Le Pen vin în paralel cu nemulțumirile exprimate de guverne europene cu privire la eficiența aparatului de politică externă al UE. Franța și Germania au prezentat împreună propuneri pentru reformarea Serviciului European de Acțiune Externă.
Preocupările exprimate de diplomați de rang înalt din cele două țări vizează faptul că SEAE nu dispune de instrumentele politice necesare pentru a influența relațiile externe. Inițiativa franco-germană propune integrarea SEAE în structura Comisiei Europene, care dispune de un buget mai mare și controlează, de asemenea, politicile comerciale și tehnologice.
În același timp, au apărut propuneri de reducere drastică a bugetului UE pentru politica externă. Oficialii Comisiei au simulat, în cadrul unor analize interne, posibilitatea reducerii cu până la 40% a bugetului „Europa globală” al Uniunii, care a avut o valoare de 200 de miliarde de euro în ultimul cadru financiar multianual.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), care are un buget anual de aproape un miliard de euro și peste 5.200 de angajați în întreaga lume, lucrează la propriile reforme interne. Secretarul general al instituției, Kajsa Ollongren, urmează să prezinte personalului aceste reforme spre sfârșitul acestei luni.
Reducerea semnificativă a bugetului ar putea afecta grav rețeaua UE de peste 100 de delegații din întreaga lume. Acestea au în componență atât diplomați, cât și angajați ai Comisiei Europene din structurile care gestionează relațiile externe, precum Direcția Generală pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf (DG MENA).
Organizațiile internaționale au reacționat ferm împotriva planurilor de reducere drastică a bugetului UE destinat ajutorului pentru dezvoltare. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, le-a transmis scrisori președinților Comisiei Europene și Consiliului European, îndemnându-i să mențină finanțarea.