Republica Moldova a inaugurat linia electrică Vulcănești-Chișinău, care reduce dependența gazul rusesc. Maia Sandu: „Nimeni nu ne mai poate șantaja”

Inaugurată pe 8 noiembrie, după mai multe întârzieri față de calendarul inițial, infrastructura este unul dintre proiectele strategice prin care Chișinăul urmărește să reducă vulnerabilitatea energetică față de Rusia și să consolideze conectarea la sistemul energetic european.

La ceremonia de inaugurare, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, au subliniat importanța noii conexiuni pentru securitatea energetică a țării și pentru reducerea posibilității ca aprovizionarea cu energie să fie folosită ca instrument de presiune politică.

Maia Sandu a afirmat că lipsa investițiilor în infrastructura energetică în primele trei decenii de independență a menținut Republica Moldova dependentă de un număr restrâns de surse și rute de aprovizionare, vulnerabilitate exploatată ulterior de Moscova.

„De fiecare dată când Moldova îndrăznea să aleagă altceva decât își dorea Moscova, eram amenințați că vom rămâne fără lumină și căldură. Și au fost perioade în care am fost deconectați de la energie. Ultima dată s-a întâmplat în toamna anului 2021”, a declarat șefa statului, citată de ziar.md.

Președinta a comparat rolul noii linii electrice cu cel al gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, care a oferit țării o alternativă de aprovizionare cu gaze naturale în timpul crizei provocate de sistarea livrărilor Gazprom.

„Am văzut cât de importantă este infrastructura strategică atunci când Gazprom a sistat livrările de gaze. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ne-a oferit o alternativă reală și ne-a ajutat să depășim criza. Linia Vulcănești-Chișinău face parte din aceeași strategie. Așa cum gazoductul ne-a oferit o alternativă pentru aprovizionarea cu gaze, această linie ne oferă o rută suplimentară pentru transportul energiei electrice și reduce riscurile de deconectare”, a spus Maia Sandu.

Potrivit acesteia, independența energetică înseamnă capacitatea Republicii Moldova de a-și alege furnizorii și sursele de aprovizionare fără presiuni externe.

„Prin acest proiect consolidăm capacitatea de transport a energiei electrice, diversificăm rutele de aprovizionare și întărim conexiunea Republicii Moldova cu sistemul energetic european.”

„Independența energetică pentru noi înseamnă să putem decide singuri de unde cumpărăm energia fără să fim vulnerabili la presiuni și șantaj”, a afirmat președinta.

La rândul său, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a susținut că noua infrastructură elimină dependența energetică de Rusia și oferă Chișinăului mai multe opțiuni de aprovizionare.

„Astăzi putem spune că, într-adevăr, dependența Republicii Moldova de energia rusească a luat sfârșit. Această linie de rețele energetice plasează Moldova în afara oricărei dependențe. Nicio țară nu are dreptul și nu va putea în continuare să utilizeze sursele energetice pentru a dicta ceva Moldovei.”

„Dumneavoastră aveți acum mai multe alegeri de unde să obțineți energie electrică. Rețelele sunt mai sigure și puteți procura energie acolo unde este cea mai ieftină”, a declarat Marta Kos.

Marta Kos: Uniunea Europeană propune un sprijin suplimentar de 30 mil. euro pentru Republica Moldova, destinat compensării facturilor la energie

Republica Moldova ar putea primi încă 30 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru compensarea facturilor la energie ale familiilor vulnerabile, în contextul creșterii costurilor de aprovizionare și al incertitudinilor de pe piețele energetice, informează Radio Moldova.

Anunțul a fost făcut luni, 9 noiembrie, de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un discurs susținut în Parlamentul de la Chișinău, în care a prezentat și perspectivele negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.

Fondurile suplimentare ar urma să fie distribuite prin programul guvernamental de compensații la energie și să reducă povara facturilor pentru gospodăriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

„Știu că vremurile sunt dificile pentru mulți moldoveni. Prețurile la energie sunt ridicate, securitatea este sub presiune, iar creșterea economică rămâne prea mică. Dar vreau să știți că puteți conta pe solidaritatea Europei”, a declarat Marta Kos de la tribuna Parlamentului.

Comisara europeană a explicat că prețurile la energie au fost influențate de incertitudinile de pe piețele internaționale, inclusiv de închiderea Strâmtorii Ormuz și de nivelul scăzut al apelor Dunării și Prutului.

„De aceea, am propus acum încă 30 de milioane de euro pentru Moldova, pentru cetățenii dumneavoastră, pentru a reduce povara costurilor ridicate ale energiei asupra moldovenilor care au cea mai mare nevoie de ajutor”, a afirmat oficiala europeană. Anunțul a fost primit cu aplauze în Parlamentul de la Chișinău.

Un nou pachet financiar european, pregătit pentru 2028

Sprijinul financiar european pentru Republica Moldova ar urma să continue și după încheierea actualului Plan de Creștere Economică, în valoare de 1,9 miliarde de euro, program care se derulează până la sfârșitul anului 2027.

„Principiul este foarte simplu: atunci când Moldova realizează reforme, Uniunea Europeană oferă investiții. Iar acestea trebuie să le aducă moldovenilor drumuri noi, școli modernizate și acces la apă curată”, a declarat comisara europeană.

Republica Moldova ar putea închide provizoriu 25 de capitole de negociere în 2027

În discursul susținut la Chișinău, Marta Kos a anunțat și progrese în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Comisia Europeană finalizează o evaluare cu concluzii pozitive privind îndeplinirea criteriilor de referință intermediare din domeniile fundamentale, care vizează în special independența justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice.

Următorul pas va fi discutarea evaluării cu statele membre și stabilirea condițiilor în care Republica Moldova va putea începe închiderea provizorie a capitolelor de negociere.

„Am vești bune! Comisia Europeană finalizează concluzia sa pozitivă privind criteriile dumneavoastră intermediare. Împreună cu statele membre, vom începe foarte curând acest proces și vom decide asupra condițiilor în care veți putea închide negocierile. Odată ce vom putea face acest pas, vom începe să închidem capitolele de negociere. Aceasta înseamnă că, în lunile următoare, veți intra într-o nouă etapă a negocierilor de aderare, etapa care vă va duce până la linia de sosire”, a declarat Marta Kos.

Potrivit calendarului prezentat de comisara europeană, Republica Moldova ar putea închide provizoriu până la 25 dintre cele 33 de capitole de negociere în 2027

Obiectivul ar deschide calea pentru încheierea negocierilor de aderare la începutul anului 2028, cu condiția continuării reformelor și a obținerii unor rezultate concrete.

„Pentru a vă ajuta să avansați, am publicat și o foaie de parcurs cu pașii aderării pentru 2027. Dacă Moldova… Trebuie să mă corectez, cineva mi-a spus: «Marta, nu spune dacă, spune când». Așadar, când Moldova va continua să realizeze reforme în ritmul ultimilor ani, credem că ați putea închide până la 25 dintre cele 33 de capitole de negociere anul viitor. Acest lucru v-ar plasa pe o cale credibilă către încheierea negocierilor de aderare la începutul anului 2028”, a afirmat comisara.

Oficiala europeană a amintit că prima sa vizită în Republica Moldova, în februarie 2025, a avut loc în timpul unei crize energetice, când Uniunea Europeană a acordat sprijin de urgență pentru asigurarea încălzirii locuințelor.

„În acel moment, Europa a început să respingă absolut totul ce ținea de acest șantaj energetic. Noi pe atunci am venit cu sprijin de urgență pentru a ajuta să aducem căldură în casele oamenilor. Noi am investit tot mai mult în sursele de energie regenerabilă din Republica Moldova și am accelerat conexiunile dintre Republica Moldova și rețelele energetice ale Europei”, a afirmat comisara.

Facturile la energie continuă să reprezinte o povară pentru multe familii din Republica Moldova

Marta Kos a atras însă atenția că diversificarea surselor și creșterea siguranței aprovizionării nu înseamnă automat și reducerea costurilor pentru consumatori.

„Cunoaștem, de asemenea, că prețurile, costurile energetice rămân o povară în continuare pentru multe familii moldovenești. Cunoaștem foarte bine ce s-a întâmplat cu nivelul apelor în râuri, cunoaștem și alți factori care au contribuit la creșterea prețurilor pentru energia electrică. Însă, în continuare, ca și astăzi, puteți miza pe toată solidaritatea europeană”, a spus oficiala europeană.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că noua linie reduce dependența Republicii Moldova de nodul energetic de la Cuciurgan și facilitează accesul la energia electrică din România și de pe piața europeană.

„Pentru Republica Moldova, securitatea energetică înseamnă lumină în case, activitatea întreprinderilor și servicii care funcționează. Dar înseamnă și libertatea de a lua decizii, fără teama că cineva va folosi energia pentru a-și impune voința”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că proiectul are relevanță și pentru securitatea energetică regională, dar a atras atenția asupra dificultăților întâmpinate în timpul lucrărilor, în special din cauza războiului din Ucraina, care a complicat aprovizionarea cu echipamente, logistica și execuția proiectului.

Linia Vulcănești-Chișinău, cunoscută și sub numele de „Linia Independenței Energetice”, are o lungime de aproximativ 158 de kilometri. Valoarea totală a proiectului este estimată la 61 de milioane de euro, din care aproximativ 27 de milioane de euro au fost alocate construcției liniei.

Punerea în funcțiune a infrastructurii a întârziat față de calendarul inițial, care prevedea finalizarea în august 2024. Deși construcția liniei a fost încheiată în noiembrie 2025, sistemul a necesitat lucrări de modernizare a stațiilor electrice, testări și proceduri de recepție. Printre dificultățile care au prelungit calendarul s-au numărat și întârzierile privind reparația unui transformator esențial, trimis în Spania.

Republica Moldova pregătește alte două interconexiuni cu România

Vulcănești-Chișinău este prima dintre cele trei mari interconexiuni de 400 kV prin care Republica Moldova urmărește să își consolideze legăturile cu sistemul energetic românesc și, implicit, cu piața europeană de energie.

Următoarele proiecte sunt liniile Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș, ambele concepute pentru a crea rute suplimentare de import al energiei electrice.

Interconexiunea Bălți-Suceava are o valoare estimată de aproximativ 77 de milioane de euro. Linia va avea circa 45 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, iar începerea construcției pe ambele maluri ale Prutului este prevăzută pentru 2027.

Cel de-al treilea proiect, Strășeni-Gutinaș, beneficiază de o finanțare de 130 de milioane de dolari aprobată de Guvernul Statelor Unite. Investiția presupune construirea a aproximativ 72 de kilometri de linie pe teritoriul Republicii Moldova și modernizarea stației electrice Strășeni. Finalizarea proiectului este planificată pentru 2032.

Citește și: Luca Niculescu, mesaj pentru investitorii români din Republica Moldova: Guvernul promite sprijin și exclude majorarea taxelor