Moțiune în Senat împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, acuzată că blochează proiecte energetice majore

O nouă moțiune simplă împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, va fi dezbătută și votată în plenul Senatului, fiind inițiată de senatori ai opoziției din partidele PACE – Întâi România, AUR și parlamentari neafiliați. Documentul este susținut de 44 de senatori, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Diana Buzoianu propune extinderea sancțiunilor pentru comportamente abuzive în toate relațiile sociale

Moțiune în Senat împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, acuzată că blochează proiecte energetice majore

Moțiunea are un titlu puternic, prin care inițiatorii o acuză pe Buzoianu că ar fi responsabilă pentru blocarea unor proiecte energetice strategice și pentru politici considerate dăunătoare intereselor economice ale României. Printre principalele reproșuri se numără faptul că Ministerul Mediului ar fi devenit un factor de blocaj în contextul unei crize energetice globale, în care producția internă de energie este considerată esențială pentru independența energetică și reducerea costurilor pentru populație.

Semnatarii susțin că proiecte importante, aproape finalizate, precum hidrocentralele de pe Valea Jiului (Bumbești-Livezeni) sau barajul de la Răstolița, sunt întârziate sau oprite din cauza unor proceduri birocratice și studii de impact asupra mediului pe care le consideră excesive sau nejustificate. În opinia lor, aceste decizii ar favoriza indirect importurile de energie mai scumpă și ar afecta securitatea energetică a țării.

Criticile vizează și modul în care este gestionată problema apei potabile, în special în județele Prahova și Dâmbovița, unde opoziția acuză ministerul că nu a intervenit eficient pentru a preveni sau rezolva crizele locale. De asemenea, parlamentarii reclamă o politizare excesivă a instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului și o reorganizare administrativă care ar afecta specialiștii din teritoriu.

Potrivit inițiatorilor, restructurările din sistem – inclusiv centralizarea direcțiilor regionale și reducerea posturilor la nivel local, în județe precum Hunedoara și Maramureș – ar reprezenta o marginalizare a profesioniștilor și o decuplare a deciziilor de realitățile din teren. Ei susțin că ministerul ar fi devenit mai degrabă un instrument politic decât o instituție tehnică.