Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj ferm către partidele pro-occidentale, afirmând că se așteaptă ca acestea să susțină învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Adrian Veștea. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă în care șeful statului a fost întrebat atât despre motivele care au stat la baza nominalizării lui Veștea, cât și despre posibilitatea ca viitorul executiv să depindă de voturile AUR pentru a obține majoritatea parlamentară.
Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan și Erdogan se vor reuni la Istanbul, unde România ia în primire o nouă corvetă militară, construită în Turcia
Întrebat de ce a decis să îl desemneze pe Adrian Veștea fără a exista în prealabil o susținere clară din partea întregului Partid Național Liberal, Nicușor Dan a invocat prerogativele constituționale ale funcției prezidențiale și a explicat că procesul de desemnare a premierului este responsabilitatea sa directă. El a precizat că, în actuala etapă a negocierilor politice, orice intervenție suplimentară din partea președintelui ar putea fi interpretată drept o influențare neadecvată a procesului parlamentar.
Șeful statului a explicat că decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea a fost rezultatul unei analize în care au fost luate în calcul mai multe variante. Potrivit acestuia, două criterii au cântărit decisiv: capacitatea candidatului de a construi o majoritate parlamentară și garanțiile că România își va menține ferm orientarea pro-occidentală și angajamentele asumate în cadrul Uniunii Europene și NATO.
Nicușor Dan a evitat să intre în detalii privind negocierile dintre partide sau discuțiile purtate înaintea desemnării, însă a subliniat că, dintre toate opțiunile analizate, Adrian Veștea a fost considerat cea mai potrivită alegere pentru contextul politic actual. Președintele și-a exprimat speranța că formațiunile politice care se revendică de la valorile europene și occidentale vor da dovadă de responsabilitate și vor susține candidatura premierului desemnat.
În mod repetat, Nicușor Dan a insistat că nu dorește să alimenteze speculațiile privind diferitele scenarii parlamentare și că preferă să lase procesul politic să se desfășoare în cadrul constituțional. El a amintit că mandatul său a fost acela de a desemna un candidat pentru funcția de premier și că acum responsabilitatea revine partidelor să decidă dacă oferă sau nu sprijinul necesar formării unui nou executiv.
O parte importantă a conferinței a fost dedicată întrebărilor privind posibilitatea ca Adrian Veștea să aibă nevoie de voturile AUR pentru a obține majoritatea parlamentară. Confruntat cu această ipoteză, președintele a evitat să ofere un răspuns direct și a subliniat că situația politică este încă fluidă, iar negocierile dintre partide nu sunt finalizate.
Nicușor Dan a remarcat că inclusiv PSD urma să ia o decizie privind poziționarea sa față de viitorul guvern, ceea ce face dificilă anticiparea rezultatului votului din Parlament. În opinia sa, există prea multe variabile și scenarii posibile pentru a formula concluzii înainte de încheierea discuțiilor politice.
Întrebat care este „linia roșie” pe care nu este dispus să o accepte în procesul de formare a guvernului, președintele a răspuns fără ezitare că aceasta este reprezentată de menținerea direcției pro-occidentale a României. El a afirmat că viitorul executiv trebuie să ofere garanții clare privind continuarea parcursului european și euroatlantic al țării și să evite orice derapaje care ar putea afecta credibilitatea României în relația cu partenerii externi.
Pe lângă orientarea geopolitică, Nicușor Dan a indicat și stabilitatea financiară drept o prioritate majoră. Președintele a atras atenția că piețele financiare și investitorii internaționali urmăresc cu atenție evoluțiile politice de la București și că prelungirea crizei politice ar putea avea efecte negative asupra economiei. În acest context, el a insistat asupra importanței factorului timp, argumentând că România nu își permite negocieri interminabile pentru formarea unei majorități.
Șeful statului a făcut o comparație cu state precum Olanda sau Belgia, unde negocierile pentru formarea guvernelor pot dura luni sau chiar peste un an fără a produce efecte dramatice. În cazul României, a spus el, situația economică și presiunile bugetare impun găsirea rapidă a unei soluții politice stabile.