Radu Miruță: Proiectele PNRR din Apărare vor fi finalizate la timp, dar există incertitudini în Transporturi

Ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor, Radu Miruță, a declarat că proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aflate în responsabilitatea Ministerului Apărării sunt în grafic și vor fi finalizate până la termenul-limită de 31 august 2026. În schimb, în domeniul transporturilor există încă „semne de întrebare” privind finalizarea unor proiecte majore de infrastructură și îndeplinirea unor jaloane asumate în relația cu Comisia Europeană, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan cere verificarea de urgență a peste 10.000 de proiecte PNRR. Risc de pierdere a fondurilor europene

Radu Miruță: Proiectele PNRR din Apărare vor fi finalizate la timp, dar există incertitudini în Transporturi

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viața după PNRR”, organizată de DC Media Group, unde ministrul a prezentat situația proiectelor gestionate de cele două ministere pe care le conduce interimar.

Potrivit lui Miruță, în sectorul apărării au fost deja finalizate 11 proiecte finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de aproximativ 64 de milioane de lei. În plus, alte 14 proiecte, în valoare de circa 334 de milioane de lei, sunt în desfășurare și urmează să fie încheiate până la finalul lunii august.

Ministrul a transmis că în cazul Ministerului Apărării nu există îngrijorări majore privind respectarea termenelor, însă situația este mai complicată la Transporturi, unde lucrările sunt de o amploare mult mai mare și depind de factori tehnici și meteorologici.

El a explicat că în prezent sunt analizate mai multe proiecte pentru a se stabili dacă România poate garanta finalizarea acestora în condițiile impuse de Comisia Europeană. În special, există incertitudini legate de anumite loturi ale autostrăzii A7. Două dintre loturi sunt considerate sigure pentru finalizare la termen, atât potrivit constructorilor, cât și supervizorilor de proiect, însă alte două loturi, în special cele din zona Bacău–Pașcani, ridică semne de întrebare.

Potrivit regulilor PNRR, proiectele trebuie nu doar terminate tehnic, ci și deschise circulației până la 31 august pentru a putea beneficia integral de finanțarea europeană. Ministrul a spus că autoritățile analizează dacă este realist să garanteze respectarea acestui termen în cazul segmentelor aflate încă în întârziere.

În paralel, România discută cu Comisia Europeană posibilitatea unui „switch” financiar între proiecte, astfel încât fondurile nerambursabile (granturi) destinate unor loturi de autostradă cu risc de întârziere să fie transferate către proiecte feroviare mai avansate, care au șanse mai mari să fie finalizate la timp.

Radu Miruță a explicat că există trei proiecte feroviare importante — pe rutele Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea — care sunt într-un stadiu avansat de execuție, însă sunt finanțate în prezent prin împrumuturi, nu prin granturi. Guvernul încearcă astfel să convingă Comisia Europeană să accepte mutarea finanțării nerambursabile către aceste investiții.

Ministrul a avertizat însă că scenariul cel mai nefavorabil ar fi ca Bruxelles-ul să refuze acest transfer de fonduri. Într-o astfel de situație, România ar putea pierde o parte din finanțare, în funcție de valoarea lucrărilor neexecutate până la termenul-limită.

El a subliniat că infrastructura rutieră este puternic influențată de condițiile meteo, iar fiecare zi de ploaie poate întârzia șantierele semnificativ. Potrivit explicațiilor sale, o singură zi cu precipitații poate bloca lucrările pentru încă patru zile suplimentare, deoarece terenul trebuie stabilizat înainte ca lucrările să poată fi reluate. Din acest motiv, evoluția exactă a proiectelor până la 31 august este dificil de estimat.

Miruță a mai atras atenția că România nu a îndeplinit încă integral jalonul PNRR privind reducerea timpilor de deplasare pe infrastructura feroviară. Cu toate acestea, autoritățile încearcă să demonstreze Comisiei Europene că întârzierile au fost reduse semnificativ în cadrul proiectelor deja implementate.

Un alt jalon important aflat încă în lucru este introducerea sistemului de taxare a camioanelor în funcție de distanța parcursă, și nu de numărul de zile de utilizare a drumurilor. Ministrul a precizat că aici există atât probleme de infrastructură hardware, cât și de dezvoltare software, însă estimează că acest obiectiv poate fi îndeplinit până la termenul-limită.

În ceea ce privește autostrada A1 și celebrul „tunel al urșilor”, ministrul a recunoscut că acel segment nu va putea fi finalizat în termenul impus prin PNRR. Cu toate acestea, Guvernul consideră că penalizarea financiară pentru nefinalizarea acelei porțiuni este mai mică decât avantajul obținerii finanțării europene pentru restul proiectului.