România pierde 770 de milioane de euro din PNRR după ratarea Legii salarizării. Comisia Europeană: „Suntem pregătiți să sprijinim reforma”

Comisia Europeană a reacționat după ce partidele politice din România nu au reușit să ajungă la un acord pentru adoptarea, până la termenul stabilit prin PNRR, a noii Legi a salarizării în sectorul public. Într-un răspuns pentru Digi24, oficialii europeni au confirmat că România nu a îndeplinit până la 31 august 2026 jalonul referitor la reforma salarizării, însă au precizat că sunt dispuși să continue dialogul cu autoritățile române și să sprijine demersurile pentru păstrarea obiectivelor principale ale reformei.

Comisia Europeană a transmis că ia act de faptul că autoritățile și partidele politice din România nu au reușit să ajungă la consensul politic și social necesar pentru adoptarea legii în termenul prevăzut în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Data de 31 august 2026 reprezenta termenul până la care reforma trebuia realizată pentru îndeplinirea condiției stabilite prin PNRR.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan, la inaugurarea Centrului cardiovascular din Târgu Mureș: „Din PNRR am pierdut ani, dar trebuie să învățăm lecțiile”

România pierde 770 de milioane de euro din PNRR după ratarea Legii salarizării. Comisia Europeană: „Suntem pregătiți să sprijinim reforma”

Oficialii europeni au precizat însă că ratarea termenului nu înseamnă că dialogul dintre Bruxelles și București se încheie. Comisia Europeană susține că își va continua cooperarea cu autoritățile române și este pregătită să sprijine eforturile prin care România urmărește să păstreze „esența și obiectivele reformei”. Bruxelles-ul afirmă, de asemenea, că este dispus să ajute autoritățile române să identifice soluții care să permită atingerea principalelor obiective ale reformei.

Potrivit Comisiei, România intenționează să ducă reforma la bun sfârșit până la finalul anului 2026, chiar dacă termenul prevăzut inițial în PNRR a fost ratat. Astfel, situația nu trebuie interpretată ca o renunțare definitivă la reforma salarizării, ci ca o neîndeplinire la termen a unui jalon PNRR, cu consecințe financiare importante.

Noua Lege a salarizării reprezenta unul dintre jaloanele importante asumate de România prin PNRR, iar de respectarea acestuia depindeau aproximativ 770 de milioane de euro. În ultimele luni, Guvernul, partidele politice și organizațiile sindicale au purtat negocieri pentru a găsi o variantă acceptată atât din punct de vedere politic, cât și social. Discuțiile nu au dus însă la un acord înainte de expirarea termenului.

Partidele PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la o înțelegere care să permită adoptarea legii până la 31 august. Divergențele politice și sociale au făcut ca reforma să nu poată fi finalizată în termenul impus de PNRR, iar consecința imediată este pierderea finanțării aferente acestui jalon.

Administrația Prezidențială a confirmat oficial că formațiunile politice și-au asumat faptul că România va pierde cele 770 de milioane de euro asociate neîndeplinirii la timp a jalonului. Prin urmare, suma nu mai poate fi considerată disponibilă doar în baza unei adoptări ulterioare a legii.

În același timp, situația legislativă este mai nuanțată. Forma tehnică a noii Legi a salarizării este considerată aproape finalizată, iar partidele și-au asumat ca aceasta să fie adoptată până la sfârșitul anului. Așadar, reforma propriu-zisă nu este abandonată, însă momentul adoptării ei se va situa după termenul care condiționa finanțarea PNRR.

Diferența este esențială: România poate adopta legea în lunile următoare și poate continua reforma salarizării, însă o lege adoptată în decembrie nu va recupera automat cei 770 de milioane de euro pierduți prin nerespectarea jalonului la termen. Banii erau legați de îndeplinirea condiției în intervalul stabilit în cadrul PNRR, astfel că întârzierea are o consecință financiară care nu este anulată prin adoptarea ulterioară a actului normativ.

Reacția Comisiei Europene indică totuși faptul că Bruxelles-ul nu consideră reforma lipsită de importanță după expirarea termenului. Din contră, Comisia spune că va continua dialogul cu România și că este pregătită să sprijine găsirea unor soluții pentru ca obiectivele fundamentale ale reformei să fie păstrate. Accentul se mută, astfel, de la îndeplinirea unui jalon în termenul PNRR către realizarea efectivă și coerentă a reformei asumate.

Legea salarizării are o miză importantă și dincolo de finanțarea europeană, întrucât urmărește să stabilească reguli privind salarizarea angajaților din sectorul public. Tocmai de aceea, negocierile au implicat atât partidele și Guvernul, cât și sindicatele, iar lipsa unui consens a împiedicat adoptarea în termen.

În acest moment, România se află într-o situație în care reforma continuă, dar finanțarea PNRR aferentă respectării termenului este pierdută. Autoritățile și partidele trebuie să finalizeze forma legislativă și să o adopte ulterior, în condițiile în care Comisia Europeană urmărește ca principiile și obiectivele asumate inițial să fie menținute.