România a obținut aprobarea pentru revizuirea PNRR: peste 10 miliarde de euro până la final de 2026

România a reușit să obțină aprobarea versiunii revizuite a PNRR după luni de negocieri tehnice și politice cu Bruxelles-ul, un proces preluat și dus la capăt de cel de-al treilea Guvern consecutiv.

România a obținut acordul Bruxelles-ului pentru o versiune simplificată a PNRR

România a obținut acordul Bruxelles-ului pentru o versiune simplificată a PNRR, menită să reducă presiunea asupra bugetului de stat prin diminuarea componentei de împrumut și să faciliteze implementarea reformelor esențiale pentru creșterea competitivității economiei – potrivit declarațiilor oficiale.

Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei deja transmise).

Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate de România

Modificările au vizat, în principal, eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU. Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate

„Am asigurat finanțarea Autostrăzii Moldovei, prin transferul proiectului din componenta de împrumut a PNNR în cea de grant, un pas important pentru execuția lucrărilor din fonduri europene nerambursabile și o garanție a finalizării proiectului în 2026. Şi, mai ales, pentru dezvoltarea regiunii de nord-est a țării şi a comunităților locale.
– Am menținut sume importante din granturi prin revizuirea jalonului privind gap-ul de TVA și asumarea unei reforme reale a ANAF.
– Am crescut alocările pentru economie și mediul privat, inclusiv prin capitalizarea Băncii de Dezvoltare și Investiții cu 500 milioane lei – o sumă importantă, care se va vedea în business, în următorii ani.” a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Citește și: Alexandru Nazare a semnat cu BEI un acord de finanțare de 500 de milioane de euro

România pregăteşte cererea de plată nr. 4 din PNRR, după aprobarea formală, joi, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)

România pregăteşte cererea de plată nr. 4 din PNRR, după aprobarea formală, joi, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) revizuit în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

„Odată cu decizia de implementare a Consiliului, România aşteaptă publicarea şi transmiterea oficială, care va dura, probabil, câteva zile, la începutul săptămânii viitoare vom avea oficial. Săptămâna viitoare, joi, în şedinţa de guvern, vom adopta hotărârea de guvern, care transpune, inclusiv bugetar, toate aceste elemente aprobate. Şi tot săptămâna viitoare vom lansa oficial tabloul de bord despre care v-am mai povestit. (…)”

„În tabloul de bord pe care îl veţi vedea săptămâna viitoare, unul din lucrurile esenţiale este faptul că din iunie, în acest an, când a venit Guvernul, până în noiembrie, în acest moment, România a trecut de la 6,2 miliarde de euro plătiţi la 8,9 miliarde de euro.”

„Deci, practic, ca să înţelegeţi, în această perioadă, noi am făcut 30% din toate volumele de plăţi care au fost făcute vreodată pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din 2021 încoace, ca să ne înţelegem despre ce discutăm”, a afirmat Dragoş Pîslaru, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, relatează Agerpres.

Ca urmare a deciziei luate de ECOFIN, România va derula pregătirea cererii de plată nr. 4

„Este un lucru pe care prim-ministrul României l-a menţionat odată cu deblocarea negocierilor şi, aşa cum v-am anunţat şi eu personal, România poate să pregătească cererea de plată 4. Şi negocierea cererilor de plată, vom mai avea încă 3 cereri de plată, 4, 5 şi 6, a fost făcută într-un mod iarăşi deştept. Pentru că vom avea cererile de plată 4 şi 5 doar cu componente de grant.”

„Iar vestea pe care aţi auzit-o, că România pregăteşte cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este o veste nu doar corectă, ci una care să poată să dea un semnal în economie cu privire la deblocarea, demararea, accelerarea procesului de finanţare pe aceste proiecte critice pentru România”, a mai declarat Pîslaru.

Dragoş Pîslaru: Cea de-a 4-a cerere de plată conţine 62 de ţinte şi jaloane

„Sunt exclusiv, repet, în componenta de grant, sunt 26 de reforme-cheie şi 23 de investiţii care sunt avute în vedere şi cred că este un lucru absolut salutar să ştiţi că suntem într-un stadiu extrem de avansat cu pregătirea acestei cereri de plată.”

„Mai clar, din toate cele 62 de jaloane, mai avem doar trei unde sunt necesare intervenţii adiţionale şi aceste trei intervenţii adiţionale au o parte procese legislative, iar o parte depinde de motivarea Curţii Constituţionale cu privire la pachetul 2, unde avem nişte lucruri legate de taxarea pe mijloacele de transport, taxa pe poluare şi care, imediat, cum avem motivarea de la CCR, putem trece în procesul de aprobare şi rezolva.”

„Asumpţia noastră de lucru este că până la sfârşitul acestei luni vom rezolva toate aceste 62 de ţinte şi jaloane, evident am început deja să transmitem către Comisia Europeană spre consultare, lucrăm cu Banca Mondială pe zona de redactare, astfel încât ne propunem să putem avea poate cea mai rapidă încasare, după prima, care a fost legată de prefinanţare”, a declarat Pîslaru.

Pe acest subiect, ministrul a anunţat că vineri va efectua o vizită la Buxelles, unde se va întâlni cu Celine Gauer, director general al SG RECOVER (Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene).

„Mâine voi avea o vizită la Bruxelles, mă voi întâlni cu doamna Gauer, pe deoparte să ne uităm la unde suntem acum, după aprobarea Consiliului, aşa cum era planificat, să discutăm de calendarul de depunere a cererii de plată 4. Bineînţeles, aşa cum ştiţi, avem această dată limită legată de cererea de plată 3 pe 28 noiembrie şi să stăm de vorbă să vedem care sunt paşii de raportare, scopul fiind de a recupera din această suspendare cât mai mulţi bani cu putinţă”, a subliniat Pîslaru.

În cadrul reuniunii ECOFIN au mai fost aprobate planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei

Pe agenda reuniunii de la Bruxelles s-au aflat, de asemenea, teme majore privind consolidarea economiei europene, printre care reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a electricității.

Miniștrii de finanțe au ajuns azi la un acord în ceea ce privește propunerea de regulament privind introducerea unui tratament tarifar simplificat pentru vânzările la distanță și eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale.

România a susținut eliminarea pragului, considerând-o o măsură esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor semnificative de venituri din taxe vamale și TVA.

Revizuirea Directivei privind impozitarea energiei (ETD)

Un alt dosar important aflat pe agenda ECOFIN a vizat revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD), parte a pachetului legislativ „Fit for 55”.

Miniştrii de finanțe europeni au salutat eforturile Președinției daneze de a avansa negocierile pe un dosar complex, din discuţii rezultând că textul actual necesită în continuare ajustări pentru a asigura un echilibru între obiectivele climatice și competitivitatea economică.

Citește și: Alexandru Nazare participă joi la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles