Solicitarea Kremlinului este privită de sursele diplomatice drept un obstacol semnificativ în calea oricărui acord de pace durabil. Vladimir Putin încearcă de 11 ani să cucerească integral regiunea Donețk, și a fost respins, în repetate rânduri, de armata ucraineană, care consideră zona un bastion vital în apărarea direcției către capitală.
Potrivit WP, citat de Radio România, solicitarea liderului de la Kremlin arată că nu renunță la cererile anterioare, în ciuda optimismului exprimat de Donald Trump privind posibilitatea unui acord.
De la izbucnirea conflictului în 2014, Rusia și separatiștii susținuți de Moscova controlează doar o parte din Donețk, fără a reuși să ocupe întreaga regiune.
Donald Trump nu a comentat public cererea Rusiei, dar nici nu a susținut-o în declarațiile sale de după întâlnirea de vineri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă.
Cei doi lideri au discutat despre pașii următori pentru încheierea conflictului, iar o nouă întâlnire este planificată în Ungaria, în următoarele săptămâni.
„Este timpul să oprim vărsarea de sânge și să facem o înțelegere! Să se oprească acolo unde sunt acum. Ambele părți să revendice victoria, iar istoria va decide”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa socială după întrevederea cu Zelenski.
În timpul discuției telefonice cu Donald Trump, Vladimir Putin s-ar fi declarat dispus să renunțe la anumite părți din regiunile Zaporojie și Herson, aflate doar parțial sub controlul Rusiei, în schimbul preluării complete a regiunii Donețk.
Potrivit oficialilor americani, propunerea reprezintă o concesie limitată comparativ cu cererile formulate de Moscova în august, în cadrul summitului Trump–Putin, desfășurat la Anchorage, Alaska. În schimb, diplomații europeni au criticat oferta, considerând-o insuficientă și lipsită de garanții reale pentru o soluție de pace durabilă.
„E ca și cum le-ar vinde ucrainenilor propriul picior în schimbul a nimic”, ar fi spus un oficial european.
Administrația Trump a evitat să comenteze public, iar Kremlinul nu a oferit nicio reacție oficială.
Între timp, liniile frontului rămân aproape neschimbate de mai bine de un an, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, după invazia lansată în februarie 2022.
Donald Trump, care a obținut recent o încetare a focului și un schimb de prizonieri în conflictul din Gaza, a declarat că își propune să încheie războiul din Ucraina „fără a recurge la rachete Tomahawk”, în ciuda solicitărilor repetate din partea Kievului pentru arme cu rază lungă de acțiune.
Surse familiare cu discuțiile susțin că emisarul prezidențial american, Steve Witkoff, a exercitat presiuni asupra delegației ucrainene pentru acceptarea cedării regiunii Donețk, argumentând că aceasta are o populație majoritar rusofonă — un raționament adesea invocat și de Moscova.
În acest context, șeful diplomației americane, Marco Rubio, supervizează pregătirile pentru summitul Trump–Putin programat să aibă loc la Budapesta. Evenimentul este susținut de autoritățile de la Kiev, care speră că întâlnirea va duce la obținerea unor garanții de securitate clare din partea Statelor Unite și a principalilor aliați europeni.
Între timp, Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și cu noi amenințări din partea Moscovei, în timp ce se pregătește pentru o iarnă care se anunță din nou dificilă, atât pe plan militar, cât și umanitar.
Trump a declarat vineri că „nu este îngrijorat” de posibilitatea ca Putin să tragă de timp: „Am fost păcălit de cei mai buni, toată viața mea, și am ieșit bine. Sunt destul de bun la astfel de lucruri”, a spus el.