La Bari, patronii de restaurante se plâng de turiști: „La masă împart porțiile, iar noi pierdem banii”

Este suficient să faci un tur al restaurantelor și trattoriilor din orașul Bari, să fii atent la alegerile turiștilor și apoi, eventual, să te uiți la câteva bonuri fiscale. Poți să întâlnești astfel grupuri de trei sau mai multe persoane care se mulțumesc să comande un singur fel de mâncare pe care să-l împartă și procedează la fel cu băuturile.

Contează, fără îndoială, și prețurile, în condițiile în care preparatele tradiționale cel mai des comandate pot costa: de la 14 la 18 euro pentru spaghetti all’assassina, respectiv pentru orecchiette cu frunze de nap, și până la 20 de euro pentru fava cu cicoare.

Obiectivul de a economisi este legitim, dacă nu ar fi faptul că mult lăudata creștere pe care turismul ar fi trebuit să o aducă nu se vede în încasările restaurantelor. Cel puțin pentru patroni de restaurante, care sunt deja afectați de criza energetică și de inflația generată de aceasta.

„Este un fenomen pe care îl observăm de ani de zile și care a devenit deja o rutină, cu toate consecințele pe care le presupune. Dacă înainte în localurile noastre se așezau o sută de persoane și încasam 4.000 de euro, astăzi se așază același număr de clienți, dar încasăm jumătate”, explică Gianni Del Mastro, restaurator cu vechime și președintele Unione Horeca.

Această inversare a tendinței, explică Del Mastro, „este o mare problemă”, în condițiile creșterii prețurilor produselor alimentare și a costurilor de funcționare a localurilor. Situația afectează supraviețuirea afacerilor, iar multe dintre acestea riscă să se închidă.

Mai multe cauze stau în spatele acestui fenomen, caracteristic „călătorilor frugali”, adică turiștilor care cheltuiesc puțin.

„În primul rând, există o capacitate evident mai redusă de cheltuieli a familiilor, care însă nu îi privește pe toți, ci doar clasa de mijloc”, spune Del Mastro. Acest lucru duce la reducerea valorii medii a bonului fiscal, „dacă nu chiar la înjumătățirea acesteia”, observă președintele HoReCa.

Un alt aspect care nu trebuie neglijat este „concurența” reprezentată de unitățile de cazare, precum pensiunile de tip B&B.

„Multe dintre acestea sunt dotate cu plite, astfel că oamenii își fac cumpărăturile și gătesc acasă pentru a economisi. Și nu este întâmplător faptul că, în ultimul an, spre deosebire de noi, supermarketurile și-au dublat încasările”, afirmă Del Mastro.

Mai există însă un factor care influențează puternic lipsa efectelor pozitive pe care turismul ar fi trebuit să le aibă asupra activităților locale: profilul turiștilor care ajung la Bari.

Cine sunt aceștia? „Sunt turiști care provin în principal din țări cu o capacitate redusă de cheltuire și care poate ajung la Bari profitând de numeroasele zboruri low-cost introduse în întreaga Europă. Aceștia sunt foarte diferiți de turiștii americani, germani sau chiar ruși care populau orașul în trecut”, explică Del Mastro.

Categoria turiștilor cu venituri și cheltuieli mai mari nu a dispărut însă complet din Puglia. Fenomenul observat la Bari, în care numărul vizitatorilor crește, dar aceștia consumă mai puțin și nu generează beneficii pe măsură pentru afacerile locale, nu se regăsește peste tot.

„În Salento și în Valle d’Itria lucrurile au evoluat diferit. Am mulți colegi în Lecce care spun că au avut o creștere a cifrei de afaceri. Desigur, și acolo există criză, dar este evident că turiștii care nu au probleme să cheltuiască s-au mutat acolo”, spune Del Mastro, care administrează, de asemenea, o unitate de cazare.

„De aceea, trebuie să ne întrebăm: cele 2,3 milioane de înnoptări sunt pentru Bari sau oamenii ajung aici doar pentru a pleca apoi în altă parte?”, se întreabă patronul de local, citat de Corriere della Sera.

Citește și: Străinii din Italia ar urma să fie impozitați cu 50% în plus. Lovitură severă pentru expații ce vor să trăiască „la dolce vita”