Siegfried Mureșan prezintă programul de guvernare. 28 de direcții pentru reformarea statului și relansarea economiei

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat miercuri principalele direcții ale programului de guvernare pregătit împreună cu PNL, USR și UDMR, document care cuprinde 28 de linii directoare și care urmează să fie prezentat Parlamentului. Programul pune accent pe reforma administrației, reducerea risipei din sectorul public, stimularea economiei și a investițiilor, disciplină bugetară, digitalizarea statului și consolidarea rolului României în UE și NATO.

Te-ar mai putea interesa și: Grindeanu îl așteaptă pe Mureșan la sediul PSD, dar premierul desemnat nu vine: „Să-și depună mandatul”

Siegfried Mureșan prezintă programul de guvernare. 28 de direcții pentru reformarea statului și relansarea economiei

Mureșan susține că viitorul Guvern va construi pe măsurile adoptate de Executivul condus de Ilie Bolojan și că obiectivul este trecerea României către o nouă etapă de creștere economică, creare de locuri de muncă și îmbunătățire a nivelului de trai. Premierul desemnat afirmă că gestionarea banului public va fi făcută cu responsabilitate și că statul trebuie să devină mai eficient și să ofere servicii publice mai bune.

„România intră într-o nouă etapă de creștere economică și dezvoltare Am prezentat astăzi principalele idei ale Programului de Guvernare cu care vom merge în fața Parlamentului. Vom construi pe bazele solide puse de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care a stabilizat economia și a protejat fondurile europene, și vom duce România într-o nouă etapă de creștere economică, de creare de locuri de muncă și de creștere a nivelului de trai”, a scris Mureșan pe Facebook.

Una dintre principalele componente ale programului este reforma administrației centrale și locale. Coaliția propune reducerea numărului de parlamentari și secretari de stat, comasarea instituțiilor cu atribuții similare și eliminarea suprapunerilor dintre structurile statului. Reforma ar urma să fie realizată pe baza unui audit funcțional, iar economiile obținute ar trebui să contribuie, începând din iulie 2027, la reducerea taxării muncii. Programul prevede și stimularea asocierii localităților pentru proiecte comune de infrastructură și servicii publice.

În ceea ce privește companiile de stat, programul prevede numirea conducerilor pe criterii de competență și aplicarea standardelor OCDE de guvernanță corporativă. Performanța managerială ar urma să fie legată de indicatori concreți, iar listarea unor companii la bursă este prezentată ca o modalitate prin care statul poate obține venituri pentru investiții. Programul prevede inclusiv crearea unor conturi de economii pentru copii, alimentate din anumite venituri obținute de stat.

Pe zona economică, una dintre promisiunile centrale este că nu vor fi introduse noi impozite în 2027, iar cota unică va fi menținută. Programul prevede și reducerea TVA la 19%, însă condiționat de situația bugetară. Sunt propuse măsuri pentru studenții care lucrează, sprijin pentru chirie, extinderea rețelei de creșe și ajutoare pentru persoanele care își găsesc un loc de muncă într-o altă localitate.

Un alt capitol important îl reprezintă sprijinirea companiilor românești și atragerea investițiilor. Ajutoarele de stat ar urma să fie orientate către firmele care produc, exportă și creează locuri de muncă în România, cu condiția menținerii acestora pentru cel puțin cinci ani. Programul prevede și sprijinirea companiilor românești cu potențial de extindere pe piețele externe, inclusiv prin subvenționarea dobânzilor și utilizarea creditului fiscal.

În sectorul energetic, coaliția propune investiții în hidroenergie, reactoarele de la Cernavodă, exploatarea gazelor din Marea Neagră, rețele, capacități de stocare și interconectare. Familiile cu venituri mici ar urma să primească sprijin direct pentru plata facturilor, inclusiv la gaze. Programul include și valorificarea resurselor minerale și a materiilor prime critice, precum și modernizarea sistemelor de termoficare din marile orașe.

Programul pune un accent important pe combaterea evaziunii fiscale și consolidarea veniturilor bugetare. Statul ar urma să își achite la timp datoriile către companii, iar firmele care au bani de recuperat de la instituțiile publice ar putea compensa aceste sume cu obligațiile fiscale. Declarațiile fiscale ar urma să fie precompletate, inclusiv pentru PFA-uri, iar plata taxelor să fie simplificată prin servicii online.

În același timp, coaliția propune menținerea disciplinei bugetare și reducerea deficitului fără introducerea unor taxe noi. Programul prevede indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027 și introducerea unei reguli potrivit căreia orice modificare a Codului fiscal să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte. Programele de economisire Tezaur și Fidelis ar urma să devină permanente.

În sectorul public este propusă o nouă lege a salarizării unitare, bazată pe principiul „salariu egal pentru muncă egală”. Potrivit programului, veniturile actuale nu ar urma să fie diminuate, iar sistemul ar trebui să devină mai predictibil pentru atragerea și păstrarea specialiștilor în administrație și serviciile publice.

La capitolul investiții, viitorul Guvern își propune să prioritizeze proiectele deja începute și să evite situațiile în care șantierele rămân abandonate. Drumurile, spitalele, școlile și infrastructura energetică sunt indicate printre domeniile prioritare, iar pentru fiecare proiect public ar urma să fie publicate costurile, termenele și stadiul lucrărilor.

Sănătatea este un alt domeniu important al programului. Medicul de familie ar urma să devină primul punct de sprijin al pacientului, iar traseul medical ar fi digitalizat. Coaliția propune dublarea finanțării pentru prevenție, extinderea programelor de screening și vaccinare compensată și accelerarea accesului la tratamente inovatoare pentru pacienții cu cancer și boli rare. Finanțarea spitalelor ar urma să fie legată de serviciile efectiv prestate, iar managementul spitalicesc să fie profesionalizat.

Programul include și reforma pensiilor speciale, prin recalcularea pensiilor din sistemele de apărare și ordine publică în funcție de contribuție și vechime, cu reguli distincte privind vârsta de pensionare pentru aceste categorii profesionale. Pentru persoanele apropiate de pensionare este prevăzută o perioadă de tranziție.

În domeniul justiției, sunt propuse servicii judiciare mai accesibile și digitalizarea procedurilor. Victimele violenței domestice ar urma să beneficieze de o monitorizare electronică extinsă a agresorilor, iar combaterea corupției rămâne o prioritate. Programul prevede și modificări privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și limitarea posibilității unor procurori-șefi de a interveni în dosarele instrumentate de procurorii de caz.

O componentă distinctă vizează protejarea procesului democratic și combaterea dezinformării. Programul prevede mecanisme pentru identificarea campaniilor de manipulare și interferență informațională, măsuri speciale pentru alegerile din 2028 și educație digitală pentru copii și adulți. Sunt menționate explicit combaterea xenofobiei, rasismului și antisemitismului.

Digitalizarea este prezentată drept o altă prioritate majoră. Până în 2028, cel puțin jumătate dintre serviciile publice ar urma să fie disponibile integral online, iar cinci milioane de români ar urma să aibă identitate digitală. Programul prevede și utilizarea inteligenței artificiale în administrație, cu respectarea regulilor privind protecția datelor.

Pe plan extern, documentul definește România drept o țară pro-europeană și transatlantică. Guvernul își propune finalizarea procesului de aderare la OCDE, apărarea intereselor României în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 și consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Securitatea, energia și industria de apărare sunt prezentate ca domenii prin care România își poate consolida rolul strategic.