Arheologii din Pompei au descoperit un dulap care păstrează obiecte ce oferă indicii prețioase despre viața de zi cu zi a unei femei din orașul roman îngropat de erupția Vezuviului. Printre artefactele găsite se numără instrumente pentru machiaj, un recipient din sticlă pentru parfum, un vas folosit la arderea esențelor aromatice, vase din diferite materiale, dar și un colier cu amulete despre care se crede că aveau rol protector. Descoperirea a fost anunțată de Parcul Arheologic Pompei și relatată de euronews.
Te-ar mai putea interesa și: Apartament scos la vânzare cu 13.000 de euro, devenit viral. Piesa de rezistență e baia surprinzător de mare, ascunsă într-un spațiu care pare un dulap
Dulapul a fost identificat în casa lui Cornelius Maximus, situată în zona centrală a orașului antic. Deși fațada clădirii fusese descoperită încă din 1912, cercetările arheologice recente au permis explorarea unor încăperi aflate în spatele acesteia. Obiectele recuperate oferă o perspectivă asupra obiceiurilor, preocupărilor și condițiilor de trai ale celor care locuiau în casă înainte de catastrofa care a distrus orașul.
Printre cele mai interesante artefacte se află o pensetă, o spatulă pentru amestecarea culorilor fardurilor, o sticluță de parfum din sticlă și un vas destinat arderii esențelor aromatice, folosite pentru a parfuma încăperile. Aceste obiecte sugerează că îngrijirea personală și folosirea parfumurilor făceau parte din viața cotidiană a locatarilor.
În dulap au mai fost găsite o lampă din bronz, vase din bronz, sticlă și ceramică, precum și o carafă elegantă, decorată cu un motiv asemănător solzilor de pin. Arheologii au identificat și greutăți din plumb, care ar fi putut fi folosite într-o activitate comercială. Acestea erau păstrate într-o cutie de lemn, din care s-au conservat doar urme.
Unul dintre cele mai valoroase obiecte descoperite este un colier alcătuit din cel puțin 24 de amulete mici, realizate din faianță, os, pastă de sticlă și cristal de stâncă. Acestea reprezintă diferite simboluri și forme, printre care zei, mâini și picioare, conuri de pin și ciorchini de struguri. Colierul era păstrat într-un săculeț de pânză, în interiorul dulapului.
Astfel de bijuterii, cunoscute sub numele de crepundia, erau oferite copiilor în Antichitate atât pentru a-i proteja de pericole, potrivit credințelor vremii, cât și pentru ca sunetul produs de amulete să permită identificarea lor atunci când se mișcau. Unele persoane adulte păstrau aceste obiecte și după copilărie, ca amintire personală. În cazul descoperirii de la Pompei, nu se știe cui i-a aparținut colierul, însă locul în care a fost găsit arată că acesta era păstrat cu grijă.
Dulapul conținea și 38 de monede de bronz, așezate într-un coșuleț împletit din fibre vegetale. Prezența banilor, alături de celelalte obiecte de valoare, i-a determinat pe arheologi să ia în calcul posibilitatea ca proprietarii să nu fi avut timp să își strângă bunurile și să fugă înainte de erupția Vezuviului. Nu se știe dacă aceștia au reușit să supraviețuiască. Specialiștii consideră că, dacă ar fi scăpat, este posibil să se fi întors ulterior pentru a recupera obiectele, așa cum au procedat și alți locuitori ai orașului, ale căror urme au fost identificate în cercetările arheologice.
Directorul Parcului Arheologic Pompei, Gabriel Zuchtriegel, a explicat că identitatea persoanei care a locuit în casă nu poate fi stabilită cu certitudine. Cu toate acestea, obiectele descoperite contribuie la reconstituirea unor aspecte ale vieții sale cotidiene și oferă informații despre felul în care oamenii își organizau spațiul personal, își păstrau bunurile și își exprimau preferințele.
Descoperirea nu este unică în Pompei. În 2019, arheologii au găsit, într-o cutie de lemn din Casa Grădinii, oglinzi, fragmente de colier și amulete. La vremea respectivă, obiectele au fost descrise drept elemente ale „lumii feminine” din orașul antic. Astfel de artefacte sunt importante pentru că oferă o perspectivă asupra vieții private, dincolo de clădirile publice, monumentele și obiectele asociate elitelor.
Picturile delicate de pe pereții camerei în care a fost descoperit dulapul indică faptul că familia ar fi avut o situație materială relativ bună. Casa era amplasată în apropierea uneia dintre principalele străzi ale orașului. Totuși, în momentul erupției, în clădire se desfășurau lucrări, un detaliu care poate contribui la înțelegerea contextului în care au fost abandonate bunurile.
În timpul săpăturilor, arheologii au făcut și o descoperire mai neobișnuită: scheletele a cel puțin doi șoareci de pădure tineri, găsite într-o amforă aflată la mansardă. Specia trăiește în mod obișnuit în natură și în grădini, dar poate pătrunde în poduri și cămări în căutarea hranei.