Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor cer stabilitate politică și susțin schimbarea clasei politice

Potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 11–14 mai 2026 pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, majoritatea românilor exprimă o puternică dorință de stabilitate politică și de continuitate în reforme, dar și o nemulțumire față de actuala clasă politică. Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice), având o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor s-ar opune demiterii președintelui Nicușor Dan

Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor cer stabilitate politică și susțin schimbarea clasei politice

Rezultatele arată că 87,8% dintre respondenți sunt total de acord cu ideea că România are nevoie de stabilitate și de reducerea conflictelor politice. Doar o mică parte dintre participanți — 7,5% — sunt oarecum de acord, în timp ce 1,3% sunt mai degrabă împotrivă și 2% resping complet afirmația. Aceste date sugerează un consens social puternic în favoarea stabilității, într-un context politic perceput ca tensionat.

În același timp, sondajul indică o dorință semnificativă de schimbare la nivelul clasei politice. Astfel, 68,7% dintre respondenți sunt total de acord că este necesară o schimbare completă a clasei politice, în timp ce 15,8% sunt oarecum de acord. Doar un procent relativ redus se declară împotrivă sau total împotrivă, ceea ce reflectă un nivel ridicat de nemulțumire față de actuala reprezentare politică.

Un alt aspect important evidențiat de cercetare este atitudinea față de rolul statului în protejarea populației. Aproape jumătate dintre respondenți (46,9%) sunt total de acord că statul ar trebui să protejeze cetățenii chiar și cu riscul creșterii datoriei publice, iar 23,1% sunt parțial de acord. În schimb, aproximativ un sfert dintre participanți își exprimă opoziția față de această idee, semnalând o divizare între cei care susțin un stat social puternic și cei care prioritizează echilibrul bugetar.

Sondajul mai arată că opiniile diferă semnificativ în funcție de apartenența politică, nivelul de educație și mediul de rezidență. Susținerea mai puternică pentru intervenția statului este mai frecventă în rândul votanților AUR, al persoanelor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București tind să fie mai rezervați sau mai critici față de această afirmație.

În ceea ce privește reformele economice, 45,6% dintre respondenți declară că sunt total de acord cu continuarea acestora chiar dacă sunt nepopulare, iar 21% sunt parțial de acord. Totuși, aproape o treime dintre participanți se declară împotrivă sau total împotrivă, ceea ce indică o polarizare a opiniei publice în privința măsurilor economice care pot genera costuri sociale pe termen scurt.

Și în acest caz, există diferențe clare între grupurile sociale: susțin mai puternic continuarea reformelor votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din mediul urban, în special din București, precum și angajații din sectorul public.