Nicușor Dan, despre criza politică și viitorul Guvern: „Ne-au depășit previziunile”. Ce priorități are România pe plan extern

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Palatul Cotroceni, că regretă faptul că rotația guvernamentală nu a putut fi realizată în această vară, așa cum fusese planificat. Șeful statului a explicat că România s-a confruntat cu „o criză politică” care a depășit previziunile inițiale și a făcut ca schimbarea de guvern să nu poată fi realizată în termenul dorit. Declarațiile au fost făcute în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, la întâlnirea cu șefii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare și cu directorii institutelor culturale românești.

Nicușor Dan, despre criza politică și viitorul Guvern: „Ne-au depășit previziunile”. Ce priorități are România pe plan extern

Nicușor Dan a precizat că, indiferent de formula politică a viitorului Executiv, este necesară găsirea unei soluții pentru buna funcționare a Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit președintelui, există mai multe probleme administrative și logistice care au fost amânate și care trebuie rezolvate, inclusiv cele legate de finanțarea ministerului și de sediile administrative ale României din străinătate. El a subliniat că diplomația trebuie privită și din perspectivă economică, motiv pentru care speră ca în anul următor să fie înregistrate progrese pe partea administrativă.

În ceea ce privește politica externă, președintele a prezentat trei obiective principale pentru România: consolidarea securității, sprijinirea comunităților românești din afara granițelor și dezvoltarea diplomației economice. Nicușor Dan a spus că România a făcut progrese în anumite domenii, în timp ce în altele rezultatele au fost mai modeste, exprimându-și totodată speranța că perioada următoare va fi una mai bună.

Unul dintre principalele obiective ale politicii externe este consolidarea rolului României în formatele multilaterale de securitate din care face parte. Nicușor Dan a transmis că România trebuie să fie un contributor activ la securitatea transatlantică și la securitatea Flancului Estic al NATO, dar și la stabilitatea regiunii Mării Negre.

Președintele a amintit participarea României la mai multe inițiative și formate internaționale, printre care Summitul B9 de la București, la care au participat inclusiv reprezentanți ai NATO, Statelor Unite și Ucrainei, precum și noul format al Flancului Estic din interiorul Uniunii Europene, denumit Formatul Helsinki. România participă, de asemenea, la Board of Peace și la Coaliția de Voință, unde își exprimă poziția asupra problemelor de securitate.

Șeful statului a insistat asupra faptului că România nu trebuie să fie doar un beneficiar al măsurilor de securitate, ci trebuie să contribuie activ la acestea. În opinia sa, consolidarea poziției României în aceste structuri este cu atât mai importantă în actualul context geopolitic și de securitate din regiune.

Relația cu Statele Unite reprezintă, în continuare, una dintre prioritățile politicii externe românești. Nicușor Dan a subliniat că parteneriatul strategic cu SUA are o componentă de securitate importantă, dar a arătat că România își dorește și o prezență economică mai puternică a companiilor americane pe piața românească.

În același timp, România acordă o atenție tot mai mare amenințărilor hibride. Președintele a vorbit atât despre componenta convențională și „cinetică” a acestor amenințări, cât și despre atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare. El a transmis că aceste probleme trebuie să rămână printre preocupările principale ale autorităților române, în cooperare cu partenerii internaționali.

În relația cu Uniunea Europeană, unul dintre cele mai importante dosare pentru perioada următoare va fi viitorul buget european pentru 2028–2034. Nicușor Dan și-a exprimat speranța că negocierile vor permite adoptarea unui acord până la sfârșitul acestui an.

Președintele a evidențiat și rolul României în grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 16 state membre care încearcă să își coordoneze pozițiile în privința viitoarei arhitecturi bugetare a Uniunii. România este interesată în mod special de menținerea unei politici europene care să sprijine coeziunea și dezvoltarea statelor membre.

Un alt obiectiv important este extinderea Uniunii Europene, în special în ceea ce privește Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest. Nicușor Dan a susținut că România sprijină procesul de integrare, cu respectarea principiului potrivit căruia aderarea trebuie să se bazeze pe îndeplinirea criteriilor și reformelor necesare.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, președintele a reafirmat sprijinul României pentru Kiev și a spus că țara noastră își dorește o încetare cât mai rapidă a războiului și o pace solidă în regiune. România susține Ucraina atât bilateral, cât și prin participarea la formate internaționale și sprijină măsurile de presiune economică asupra Rusiei.

O atenție deosebită este acordată și Republicii Moldova, pe care Nicușor Dan a descris-o drept o prioritate majoră pentru politica externă a României. Președintele a menționat progresele în domeniul sprijinului concret acordat Republicii Moldova, inclusiv proiectele de interconectare energetică.

În același timp, România urmărește cu atenție evoluțiile din Marea Neagră, considerată strategică atât pentru securitatea țării, cât și pentru securitatea Europei. Nicușor Dan a vorbit despre dezvoltarea hub-ului european de securitate maritimă, despre proiectele energetice regionale și despre importanța Mării Negre pentru viitoarele legături economice cu zona Caspică și Asia.

Președintele a menționat și proiectul Neptun Deep, precizând că exploatarea urmează să înceapă anul viitor. În opinia sa, dezvoltarea resurselor energetice și a interconexiunilor regionale reprezintă instrumente importante atât pentru securitatea energetică, cât și pentru securitatea generală a României.