Avocatul Toni Neacșu susține că românii care se confruntă cu aceleași probleme nu pot face nimic în acest sens, din cauza modului în care platformele de socializare sunt reglementate.
Toni Neacșu a subliniat că rețelele sociale, precum Facebook sau alte platforme similare, nu sunt reglementate de legislația română. Acestea sunt companii internaționale, care nu au sediu în România și nu sunt supuse legii române decât într-o măsură foarte limitată. Astfel, românii care își văd conturile suspendate sau șterse nu pot solicita despăgubiri prin legea română, întrucât platformele nu sunt considerate persoane juridice cu sediul în România.
Specialistul a explicat că singura cale legală disponibilă pentru cei afectați ar fi o acțiune civilă bazată pe răspunderea delictuală, în care s-ar putea solicita despăgubiri pentru afectarea unor drepturi nepatrimoniale.
În anumite cazuri ar putea fi obținute și despăgubiri pentru pierderi financiare, dar doar dacă activitatea pe contul respectiv era de natură comercială (de exemplu, marketing, publicitate sau vânzări). În Europa, sediul central al Facebook (Meta) se află în Dublin, Irlanda, însă în România nu există puncte de lucru ale acestei companii, făcând ca aplicarea legii române asupra platformei să fie extrem de limitată.
De asemenea, Neacșu a menționat că Facebook nu monitorizează activitatea platformei în România decât prin intermediul algoritmilor și al Inteligenței Artificiale. Aceste instrumente sunt, desigur, influențate de rapoartele venite din partea utilizatorilor, putând duce la decizii eronate sau excesive, cum ar fi închiderea unor conturi fără motiv justificat.
Citește și Banca Transilvania, amendată cu 24.883 de lei după ce o persoană fizică a făcut plângere
Un exemplu concret dat de avocatul român este al unui avocat din SUA care a obținut despăgubiri de 50.000 de dolari după ce i-a fost închis contul de Facebook. Toni Neacșu a subliniat, totodată, diferența dintre deciziile luate de autoritățile din România, cum ar fi Biroul Electoral Central sau CNA, de a elimina postări care încalcă legislația națională, și deciziile interne ale rețelelor sociale, care sunt aproape imposibil de contestat în instanțele românești.
„Persoanele ale căror conturi sunt șterse de pe Facebook ori alte rețele sociale similare sau primesc suspendări fără motiv trebuie să înțeleagă că aceste platforme, respectiv corporațiile care le dețin, nu au nici un fel de treaba cu România, nu sunt persoane juridice cu sediul la noi și nu sunt supuse legislației române decât în mod limitat. Singura soluție juridică la dispoziție este o acțiune civilă întemeiată pe răspunderea delictuala, prin care în principiu (adică aproape doar teoretic) se pot obține despăgubiri bănești pentru afectarea unor drepturi nepatrimoniale sau eventual chiar despăgubiri pentru pierderi dacă acel cont are activitate comercială (marketing, reclamă, vânzări). De exemplu, pentru Europa, sediul Facebook (Meta) este in Dublin, Irlanda, în România neexistând nici măcar un punct de lucru.
Facebook nu monitorizează activitatea platformei în România decât cu ajutorul AI-ului și al algoritmilor, însă bineînțeles că acestea sunt ajutate de raportări „binevoitoare”. Acum câțiva ani un avocat din SUA a obținut despăgubiri de 50.000 dolari pentru închiderea nejustificata a contului său. Oricum, trebuie sa facem distincție între eliminarea de către Biroul Electoral Central sau CNA a unor postări ca încălcând legislația electorala sau media și suspendarea sau blocarea unor conturi de pe rețele sociale. Nici ANCOM, nici vreo altă autoritate română nu au posibilitatea de a cere blocarea sau ștergerea unor conturi. Deciziile BEC pot fi contestate în justiție, deciziile interne ale corporațiilor sociale, oricât de enervante și nejustificate ar fi, nu prea”, a precizat avocatul Toni Neacșu pe rețelele sociale.