Toamna începe cu temperaturi de vară și secetă extremă. ANM: Septembrie va fi mai caldă decât normal

România intră în toamna anului 2026 după o vară caracterizată de valuri succesive de caniculă și secetă extremă, iar primele estimări meteorologice indică faptul că temperaturile ridicate vor continua și în următoarea perioadă. Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat că luna septembrie se anunță mai caldă decât valorile obișnuite pentru această perioadă, iar tendința de temperaturi peste normal se menține cel puțin până la începutul lunii octombrie.

Temperaturile neobișnuit de mari au dus deja la noi recorduri meteorologice. Potrivit șefei ANM, ziua de 5 septembrie a fost cea mai caldă zi de 5 septembrie de când se fac măsurători în România, iar recorduri de temperatură maximă pentru această dată au fost înregistrate la 69 de stații meteorologice. La Drobeta-Turnu Severin s-au atins 38 de grade Celsius, în timp ce în București temperatura a ajuns la 34 de grade. Și diminețile au fost neobișnuit de calde: la Calafat și Băilești au fost consemnate recorduri lunare pentru temperaturile minime înregistrate în dimineața zilei de 6 septembrie.

Te-ar mai putea interesa și: Ploile care pot salva situația energetică din România. ANM anunță precipitații în Dobrogea în următoarele zile

Toamna începe cu temperaturi de vară și secetă extremă. ANM: Septembrie va fi mai caldă decât normal

Căldura va continua și la începutul săptămânii următoare. Până la jumătatea săptămânii, vremea va fi în general frumoasă și calmă, cu temperaturi maxime cuprinse între 25 și 32 de grade Celsius. Chiar dacă valorile vor avea mici variații de la o zi la alta, acestea vor rămâne ridicate pentru începutul toamnei. Miercuri, în vestul țării, temperaturile ar putea urca din nou spre 34–35 de grade, apropiindu-se de pragul considerat specific unei zile de caniculă.

Una dintre cele mai mari probleme rămâne însă lipsa precipitațiilor. România traversează o perioadă de secetă severă după un an agricol foarte dificil. Elena Mateescu a arătat că, din martie până la sfârșitul lunii august, au fost șase luni consecutive în care cantitățile de precipitații s-au situat sub mediile normale. În acest interval, la nivel național, cantitatea acumulată a fost de aproximativ 290 de litri pe metru pătrat, iar în prezent există atât secetă pedologică extremă, cât și probleme de natură hidrologică.

Meteorologii estimează că ploile ar putea reveni spre sfârșitul săptămânii, însă nu sunt anticipate cantități foarte mari. Chiar și așa, precipitații de 20–30 de litri pe metru pătrat ar putea avea o importanță semnificativă pentru agricultură, mai ales în condițiile actuale. O astfel de cantitate ar putea ajuta solul și unele bazine hidrografice, deși nu ar fi suficientă pentru a elimina deficitul de apă acumulat în ultimele luni.

Seceta afectează în mod direct și lucrările agricole de toamnă. Fermierii ar trebui să înceapă sau să finalizeze însămânțările pentru culturile de toamnă, însă lipsa apei din sol face dificilă desfășurarea acestor lucrări. Potrivit directorului ANM, semănatul rapiței ar fi trebuit deja să fie finalizat, în timp ce pentru orz și grâu urmează perioada de începere a lucrărilor. Lipsa umezelii riscă să întârzie campania agricolă și să creeze probleme pentru culturile care trebuie înființate în această perioadă.

Temperaturile ridicate de acum nu reprezintă, potrivit lui Mateescu, un fenomen izolat, ci se înscriu într-o tendință observată în ultimii ani, în care lunile septembrie și chiar octombrie prezintă tot mai frecvent caracteristici asemănătoare verii. Vestul României este una dintre regiunile care resimt cel mai puternic această situație. Zona a fost considerată „polul căldurii” în vara lui 2026, după numeroase episoade cu temperaturi foarte ridicate și avertizări meteorologice severe, iar tendința de vreme caldă este așteptată să continue și la începutul toamnei.

În ceea ce privește iarna 2026–2027, directorul ANM atrage atenția că este încă prea devreme pentru o prognoză precisă. Nu se poate spune deocamdată dacă va fi o iarnă blândă sau una caracterizată de episoade severe de frig. Statisticile ultimilor ani arată însă o tendință către ierni mai blânde și cu cantități mai reduse de precipitații.

Din punct de vedere climatologic, lunile de iarnă nu sunt oricum caracterizate în România de cantități foarte mari de precipitații, mediile lunare pentru decembrie, ianuarie și februarie fiind cuprinse între aproximativ 35 și 45 de litri pe metru pătrat. Acest lucru nu exclude însă apariția unor episoade de ninsoare, inclusiv posibilitatea formării unui strat de zăpadă, mai ales în zonele montane.